PE a aprobat noua formă a programului ”Europa Creativă”; buget aproape dublu față de 2014-2020

Eurodeputații au adoptat miercuri Programul Uniunii Europene pentru Cultură și Sectorul Audiovizual, denumit ”Europa creativă”, cu un buget aproape dublu în comparație cu perioada 2014-2020, de 2,5 miliarde de euro, în creștere de la 1,4 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Aceasta este, de departe, cea mai mare sumă alocată investițiilor în cultură și industrii creative din Uniunea Europeană de până acum.

Pe lângă creșterea semnificativă a finanțării, deputații europeni s-au concentrat mai mult pe incluziune, pe sprijinirea sectoarelor muzicale contemporane și live care se numără printre cele mai afectate de pandemie și pe rate mai ridicate de cofinanțare pentru proiectele la scară mică.

De asemenea, în negocierile cu Consiliul, deputații europeni au reușit să includă obligația programului de a promova talentul feminin și de a sprijini carierele artistice și profesionale ale femeilor. Femeile sunt încă sub-reprezentate în funcțiile decizionale din instituțiile culturale, artistice și creative, au arătat eurodeputații.

În dezbaterea plenară dinaintea votului, deputații europeni au vorbit despre modul în care COVID-19 a pus artiștii și lucrătorii culturali într-o situație precară și care au nevoie mai mult ca niciodată de sprijinul UE. Mulți au insistat asupra faptului că arta și cultura merită mai mult din sprijinul financiar al UE în viitor.

„Noua generație a programului a fost dezvoltată având în vedere două obiective importante: în primul rând, protejarea, dezvoltarea și promovarea cooperării europene privind diversitatea culturală și patrimoniul. În al doilea rând, creșterea competitivității și a potențialului economic al sectoarelor culturale și creative, în special al sectorului audio-vizual. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere efectele dezastruoase ale pandemiei. Parlamentul a muncit din greu și a luptat pentru un program consolidat; acum este timpul ca statele membre să depună eforturi concrete în sprijinirea recuperării sectorului”, a transmis raportorul Massimiliano Smeriglio (S&D, Italia) .

Aproximativ 3,8% dintre europeni lucrează în sectoarele culturale și creative. Aceste sectoare s-au confruntat întotdeauna cu provocări – cum ar fi concurența cu producții comerciale mari și piața culturală transnațională foarte fragmentată.

”Blocajele actuale au avut un efect dramatic asupra comunităților culturale ale UE și au nevoie de ajutorul nostru mai mult ca niciodată. Acest program cu o finanțare mult mai bună recunoaște valoarea adăugată a culturii pentru modul nostru de viață european și reprezintă un prim pas în direcția sprijinirii acestuia în confruntarea cu provocările globalizării și ale digitalizării”, a declarat a declarat președinta Comitetului pentru cultură și educație Sabine Verheyen (PPE, Germania).

Programul a fost deja aprobat de Consiliu și va intra în vigoare imediat după publicarea în jurnalul oficial al Uniunii Europene. Pentru a asigura o tranziție lină de la perioada anterioară a programului, dispozițiile privind retroactivitatea din regulament asigură intrarea în vigoare a noii ”Europe Creative” începând cu 1 ianuarie 2021.

Spre ce sub-domenii vor merge banii?

Cea mai mare finanțare (1,4 miliarde EUR) va merge către componenta ”MEDIA” care sprijină dezvoltarea, promovarea și distribuția filmelor europene și a lucrărilor audiovizuale în Europa și nu numai.

Componenta ”CULTURE” sprijină proiecte transfrontaliere culturale și creative (rețele, platforme, proiecte de inovare) între organizații și profesioniști în domenii precum cărți și promovarea literaturii europene, muzică, arhitectură, precum și premiile și inițiativele culturale ale UE.

Bani pentru presă și proiecte de ”alfabetizare” a publicului

În premieră pentru proiectul ”Europa Creativă”, va fi acordat pentru prima dată sprijin sectorului mass-media de știri, promovând alfabetizarea în domeniul mass-mediei, pluralismul, libertatea presei și jurnalismul de calitate și ajutând mass-media să abordeze mai bine provocările digitalizării.