Închide

Pe steroizi | Raport CE: România, în fruntea UE la creștere economică, inflație și deficit bugetar

Avatar
stock exchange, financial crisis, worldwide

Fotografie de geralt pe Pixabay

Timp de citire: 4 minute

Ediția de primăvară a prognozei economice realizate de Comisia Europeană situează economia României în fruntea topurilor atât la creșterea economică anticipată pentru acest an, cât și la inflație și deficit bugetar. Executivul de la Bruxelles trimite semnale de alarmă severe cu privire la nesustenabilitatea politicilor publice fiscale și la efectele nocive pe care dezechilibrele din economie le pot avea asupra perspectivelor pentru anii următori.

În estimările CE, economia României va cunoaște în acest an o creștere cu 3,3%, estimare revizuită în creștere față de raportul anterior (2,9%) și față de prognoza din toamnă (3,1%).

Pe de altă parte, Comisia anticipează că România va încheia anul cu un deficit bugetar de 6,9% din PIB, în creștere față de anul trecut, când a fost de 6,6%.

Mai mult, deficitul bugetar nu doar că nu va scădea pentru a ajunge în ținta de 3%, ci va continua să urce în 2025, la 7%.

Motivele: creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente.

Comisia se așteaptă ca salariile din sectorul public să înregistreze o creștere puternică, cu o rată de două cifre în 2024, pe fondul anului super-electoral, înainte de a încetini semnificativ în 2025. Ele reflectă creșterile discreționare recente în domeniul educației și al sănătății, precum și în sectorul comenzilor și în cel al apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă costuri încă din 2024, comentează Comisia în raport.

Bruxelles-ul a revizuit ușor în creștere și prognoza pentru inflație în 2024, la 5,9%, de la 5,8% în prognoza anterioară.

De asemenea, datoria publică se va menține în acest an peste pragul critic de 50% din PIB și va ajunge la 50,9% în 2024. În 2025, panta ascendentă va fi mai pronunțată, datoria publică urmând să ajungă spre 54%.

Raportul Comisiei Europene, pe larg:

Cererea internă puternică stimulează creșterea

Activitatea economică a revenit la începutul anului 2024, după o creștere relativ redusă a PIB-ului real de 2,1% în 2023.

Consumul privat a crescut puternic, datorită creșterii pensiilor și a salariilor din sectorul public.

Noile comenzi în producție sunt în creștere, iar sentimentul de afaceri rămâne favorabil.

Pentru întregul an 2024, inflația mai scăzută, creșterea veniturilor reale disponibile și relaxarea condițiilor financiare sunt destinate să susțină în continuare consumul privat.

Consumul public rămâne puternic și se estimează că investițiile finanțate de UE în infrastructura publică vor continua într-un ritm alert.

Cu toate acestea, construcțiile rezidențiale rămân deprimate, iar creșterea formării brute de capital fix se preconizează că va încetini semnificativ de la nivelul din 2023.

Perspectivele slabe de creștere ale principalilor parteneri comerciali ai UE afectează exporturile, în timp ce importurile se accelerează, ceea ce duce la o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea PIB și la o mică creștere a deficitului de cont curent.

În ansamblu, se estimează că creșterea PIB real se va accelera la 3,3% în 2024.

Relaxarea suplimentară preconizată a condițiilor monetare și de finanțare în 2025 ar trebui să susțină consumul privat, în ciuda încetinirii creșterii veniturilor reale disponibile.

În același timp, incertitudinea privind traseul și componența măsurilor de consolidare fiscală poate afecta sentimentul afacerilor și investițiile private.

În general, PIB-ul real este prognozat să crească la aproximativ 3,1%.

O cerere internă mai redusă și o creștere a exporturilor ar trebui să reducă contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB și deficitul de cont curent sub 7% din PIB.

Creșterile mari ale salariilor continuă în 2024

Piața muncii rămâne sub presiune, dar ocuparea forței de muncă a scăzut în 2023 și tensiunile se reduc.

În acest an și anul viitor, indicatorul creșterii ocupării forței de muncă va deveni pozitiv, în timp ce rata șomajului va scădea marginal, la aproximativ 5,5%.

Se estimează că salariile nominale vor decelera în sectorul privat, cu excepția unor noi creșteri semnificative ale salariului minim.

Se preconizează că salariile din sectorul public vor crește puternic cu o rată de două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025.

Dezinflație prelungită

După o creștere a inflației la începutul anului 2024 din cauza creșterilor unor impozite indirecte, se preconizează că tendința de dezinflație se va relua în 2024 și 2025, dar pe o traiectorie puțin mai ridicată.

Creșterile semnificative ale salariilor și pensiilor exercită o presiune ascendentă asupra prețurilor și mențin inflația de bază, deja persistentă, la niveluri cu mult peste inflația generală.

Se estimează că inflația medie IAPC va scădea de la 9,7% în 2023 la 5,9% în 2024 și 4% în 2025, dar riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.

Deficitul public va rămâne ridicat în orizontul de prognoză

Deficitul public general al României a atins 6,6% din PIB în 2023, în creștere de la 6,3% în 2022, deoarece cheltuielile guvernamentale au continuat să crească într-un ritm rapid.

În 2024, deficitul este prognozat să crească la 6,9% din PIB.

La fel ca în 2023, se estimează că creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale curente va fi principalul motor din spatele deficitului mai mare.

Se așteaptă ca salariile publice să se accelereze puternic în acest an, reflectând creșterile discreționare recente în educație și sănătate, precum și în sectoarele de ordine publică și apărare.

Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă un cost încă din 2024.

Investițiile publice ca pondere din PIB sunt de așteptat să rămână în general stabile la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creșterii rapide a cheltuielilor de capital la nivel local și a implementării fondurilor RRF (Recovery and Resilience Facility – Mecanismul de redresare și reziliență, n.n.).

Se estimează că creșterea veniturilor guvernamentale va depăși creșterea PIB-ului nominal, în special pe partea de colectare a taxelor și impozitelor; eforturile de îmbunătățire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal și impactul măsurilor de creștere a veniturilor adoptate în toamna anului 2023 vor spori veniturile guvernamentale cu aproximativ 1% din PIB.

În 2025, deficitul este prognozat să rămână stabil la 7% din PIB, în condițiile actualelor politici publice.

Costul pe termen scurt al reformei pensiilor este de așteptat să contribuie la creșterea deficitului.

Cu toate acestea, este probabilă o oarecare moderare a cheltuielilor de capital și se preconizează că creșterea cheltuielilor curente, excluzând pensiile, va încetini.

Prognoza deficitului pentru 2025 nu include potențialele venituri suplimentare care decurg din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și din reforma fiscală generală, care fac parte din PNRR, dar nu sunt încă specificate suficient de detaliat.

Se estimează că datoria publică publică va crește la aproximativ 51% din PIB în 2024 și 54% în 2025. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate către deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile suplimentare preelectorale ar putea crește și mai mult cheltuielile.

scroll to top