Pot fi expediate tonele de cereale din Ucraina în lume prin Croația?

După ce Rusia s-a retras din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră în iulie, Croația s-a oferit să exporte cereale ucrainene prin porturile sale fluviale și maritime, potrivit Deutsche Welle.

A sunat ca o veste bună pe care milioane de oameni din întreaga lume o așteptau. Când Ucraina a anunțat luni că Croația a acceptat să permită exportul de cereale ucrainene prin porturile sale de pe Dunăre și Marea Adriatică, poate că unora li s-a părut că amenințarea serioasă la adresa securității alimentare globale creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de blocada pe care o aplică porturilor ucrainene de la Marea Neagră a fost evitată.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a făcut acest anunț după o întâlnire cu omologul său croat, Gordan Grlic Radman, la Kiev.

Într-o declarație confirmată ulterior de Ministerul croat de Externe, Kuleba a afirmat că “fiecare contribuție la deblocarea exporturilor, fiecare ușă deschisă este o contribuție reală și eficientă la securitatea alimentară a lumii” și că ambele părți vor lucra acum “pentru a stabili cele mai eficiente rute către aceste porturi și pentru a profita la maximum de această oportunitate”.

Provocări logistice uriașe

Această ultimă parte ar putea dura destul de mult timp. Chiar și un scurt studiu al unei hărți a regiunii arată obstacolele logistice enorme care ar trebui depășite pentru a transforma această idee în realitate.

Cerealele ucrainene pot fi transportate prin două porturi ucrainene de pe Dunăre: Izmail și Reni. Ambele au fost recent ținta unor atacuri cu drone rusești.

O altă opțiune ar fi să expedieze cerealele prin Marea Neagră către portul românesc Constanța și de acolo către Dunărea fluvială. Cerealele ar trebui apoi să fie transportate 1.000 de kilometri în amonte până la portul croat Vukovar, pe Dunăre.

Are Vukovar capacitatea necesară?

Dar portul din Vukovar este mic. În prezent, acesta este capabil să manipuleze maximum 1,2 milioane de tone de marfă pe an. Poate părea mult, dar este important de reținut că această capacitate nu se referă doar la mărfurile în vrac (cum ar fi cerealele), ci la toate mărfurile, inclusiv la containere.

În plus, Vukovar are în prezent un singur siloz care ar putea fi folosit pentru depozitarea cerealelor și care are o capacitate de doar 10 000 de tone.

Pentru a pune lucrurile în perspectivă: Potrivit Uniunii Europene, Ucraina a exportat peste 30 de milioane de tone de cereale și alte produse alimentare în cadrul Inițiativei pentru cereale la Marea Neagră între august 2022 și mai 2023. A fost nevoie de peste 1.080 de nave pentru a transporta acest volum de marfă. Pe scurt, portul din Vukovar nu ar juca un rol major în transportul de cereale ucrainene.

Sunt transportul rutier și feroviar opțiuni viabile?

Și mai există întrebarea cum ar putea Croația să transporte acest volum uriaș de cereale către porturile adriatice Rijeka, Zadar sau Split.

Chiar și camioanele de mari dimensiuni nu pot transporta mai mult de 45 de tone de marfă în același timp. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de peste 22.000 de astfel de camioane pentru a transporta un milion de tone de cereale. Drumurile croate abia dacă ar putea face față unui asemenea volum de trafic.

Transportul feroviar este o altă opțiune. Cu toate acestea, este nerealist să credem că rețeaua feroviară croată, care a fost neglijată de ani de zile și care abia dacă poate gestiona transportul regulat de pasageri, ar putea face față unui astfel de volum de marfă.

În plus, o mare parte din rețeaua feroviară croată nu este nici măcar electrificată, iar șinele sale sunt în stare proastă. Pe scurt, transportul feroviar în Croația este lent și scump.

“Pentru ca acest transport să aibă loc, ar fi nevoie de investiții enorme și de mult timp. Ar dura ani de zile. Pentru că nu doar căile ferate, ci și porturile care sunt în discuție în prezent nu sunt echipate pentru a gestiona volume atât de mari de marfă în vrac. Totul ar fi mult prea scump”, a declarat Ljubo Jurcic, profesor emerit la Facultatea de Economie și Afaceri de la Universitatea din Zagreb și fost ministru croat al economiei.

O picătură în ocean

De asemenea, din punct de vedere financiar, exportul de cereale prin Croația nu ar fi foarte benefic pentru Ucraina. În prezent, grâul se vinde cu aproximativ 350 de euro (385 de dolari) pe tonă pe piața mondială, iar porumbul cu 260 de euro. Chiar dacă Croația ar reuși să expedieze un milion de tone de cereale, acest lucru ar aduce un profit de doar 300 de milioane de euro.

O mare parte din această sumă nu ar merge către fermierii ucraineni, deoarece toți cei implicați de-a lungul lanțului de transport ar dori să obțină și ei un profit.

Jurcic a declarat pentru DW că costul transportului de cereale ucrainene prin porturile sale ar fi mai mare pentru Croația decât impactul pozitiv pe care l-ar avea asupra Ucrainei. El este convins că “Croația a vrut mai presus de toate să își exprime simpatia față de Ucraina, să arate că este de partea Ucrainei și că sprijină țara. Este mai degrabă un gest simbolic de susținere”.

Un mesaj pentru Kiev și Bruxelles

Croația oferă Ucrainei și sprijin militar. La începutul lunii mai, a devenit cunoscut faptul că Croația a donat 14 elicoptere Mi-8 țării devastate de război. Dar, spune Jurcic, ceea ce se aplică la acordul privind cerealele se aplică și la alte ajutoare croate pentru Ucraina: “Fie că este vorba de elicopterele care au fost trimise sau de alte arme și muniții, este mai presus de toate o expresie a unui sprijin simbolic. Probabil că vor consuma muniția într-o singură zi”.

Jurcic a rezumat succint dimensiunea sprijinului acordat de Croația: “Ajutorul Croației pentru Ucraina în război este aproape la nivelul unei erori statistice. Este, cu alte cuvinte, nesemnificativ”.

Jurcic a declarat pentru DW că gestul făcut de ministrul croat de externe la Kiev este un mesaj nu doar pentru Ucraina, ci și, indirect, pentru Comisia Europeană.

“Croația își exprimă adesea mai mult sprijin pentru UE decât cere Uniunea și se distinge ca fiind una dintre țările din UE care este cea mai favorabilă politicii Bruxelles-ului”, a spus el.