Prăbușirea monedei naționale nu se oprește aici. Deprecierea cursului de schimb continuă
Banca Națională a României a stabilit vineri un curs de 5,3447 lei pentru un euro, cea mai mare valoare înregistrată până acum. Moneda europeană s-a scumpit cu 6,7 bani, adică 1,27% față de ședința precedentă.
BNR a publicat o cotație de 5,3447 lei pentru euro, după nivelul de 5,2777 lei din ziua anterioară. Avansul de 6,7 bani indică o scădere de 1,27% a valorii leului în raport cu moneda unică europeană și marchează un record al cursului.
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a spus că decalajul dintre inflația locală și cea din zona euro ar putea pune presiune pe leu în anii următori. El a amintit că moneda românească a pierdut teren înainte de declanșarea războiului din Ucraina, iar tendința s-a reluat anul trecut.
În opinia sa, mișcarea dintr-o singură ședință trebuie privită în contextul variațiilor de pe piețele externe. Direcția cursului pe termen mai lung ar putea rămâne influențată de diferența de inflație dintre România și zona euro.
„Cursul s-a depreciat cu 1,27%. Pe o piaţă internaţională, deprecierea într-o zi a unei monede cu 1% este ceva normal. Noi am fost învăţaţi cu o volatilitate redusă. La CFA România spunem că diferenţialul de inflaţie este mare între România şi Zona Euro. Automat lucrul acesta duce, pe termen mediu şi lung, la o anumită depreciere a leului faţă de euro pe care am văzut-o până la începutul războiului din Ucraina şi după aceea am văzut-o reluată de anul trecut. Deci trebuie să ne aşteptăm la o uşoară depreciere a leului în următoarea perioadă”,
a explicat Adrian Codirlaşu, citat de Agerpres.
Ce factori pot influența ratingul României?
Standard & Poor’s era așteptată să anunțe vineri evaluarea ratingului suveran al României, pe fondul contextului politic și al măsurilor de ajustare bugetară. S&P Ratings ar menține România la BBB-, ultimul calificativ din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.
Adrian Codirlașu apreciază că păstrarea calificativului este mai probabilă decât o retrogradare, deși riscul unei decizii nefavorabile nu dispare.
„Cred că avem mai multe şanse să menţinem rating-ul decât să fim downgradaţi. Există totuşi şi un risc de downgrade. Riscul e mare şi s-ar putea raportul S&P să fie mai negativ decât a fost cel de anul trecut, dar cu toate astea există posibilitatea să ne menţină în rating investment grade. Ceea ce ne ţine, dacă ne va ţine în investment grade, va fi performanţa guvernului actual în a reduce deficitul bugetar. Practic guvernul a livrat în această direcţie mai mult decât a promis”,
a precizat președintele Asociației CFA România.
Pericolul retrogradării nu a trecut
Potrivit lui Codirlașu, rămânerea în zona investment grade este legată de capacitatea guvernului de a reduce deficitul public. El a afirmat că măsurile luate au depășit angajamentele inițiale, iar o corecție a deficitului ar reduce argumentele pentru tăierea ratingului.
Analiza agenției se concentrează asupra perspectivelor pentru următoarele 12 luni. O eventuală revenire la politici care majorează cheltuielile, deficitul și datoria publică ar putea afecta calificativul țării
„Făcând o reducere a deficitului bugetar, e destul de greu de justificat reducerea ratingului. Pe de altă parte, ratingul se referă pentru viitor, pentru următoarele 12 luni. Principala incertitudine este cu privire la reversibilitatea acestor măsuri de ţinere sub control a deficitului bugetar. Dacă iarăşi venim la o politică fiscală de creşterea cheltuielilor şi a deficitului şi a datoriei, atunci, din păcate, ne vor retrograda. Deci, practic, aici se discută performanţa actuală versus incertitudinile viitoare”,
a mai spus Adrian Codirlaşu.









