Presiunea SUA asupra Iranului crește, Teheranul se teme de noi proteste ample împotriva regimului

Presiunea economică asupra Iranului se intensifică, la mai bine de șase luni de la începutul conflictului care a zguduit piețele și a adus regiunea Golfului în pragul unui război mai amplu, în condițiile în care Statele Unite încearcă, prin blocadă navală și sancțiuni suplimentare, să obțină concesii pe care nu le-au putut impune prin forță militară, relatează agenția de presă Reuters, într-o analiză publicată duminică.

Exporturile iraniene de petrol sunt afectate, accesul Teheranului la valută și la finanțarea internațională este tot mai limitat, iar economia se confruntă cu creșterea prețurilor, slăbirea comerțului și presiuni asupra veniturilor populației. Trei surse iraniene de rang înalt au declarat pentru Reuters că noile măsuri americane devin din ce în ce mai greu de suportat.

Washington-ul și aliații săi regionali speră că presiunea economică va determina Iranul să permită libera circulație prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.

Calculul lor este că Iranul suferă în prezent mai multe pierderi decât reușește să provoace. Încercările Teheranului de a perturba traficul prin Ormuz nu au produs șocul economic global anticipat, iar piețele s-au adaptat, în timp ce sursele alternative de aprovizionare au continuat să fie disponibile.

”Balanța puterii s-a înclinat puțin împotriva Iranului”,

a declarat analistul iranian Arash Azizi, potrivit Reuters, afirmând că blocada navală americană ”lovește cu adevărat Iranul”.

Teheranul nu dă însă semne că ar renunța la principalele sale revendicări, între care ridicarea sancțiunilor, accesul la activele înghețate și recunoașterea unui rol iranian în securitatea Strâmtorii Ormuz. În același timp, mediatori și oficiali iranieni discută o posibilă nouă formulă pentru depășirea impasului, potrivit unor surse regionale citate de Reuters.

Riscul unor noi proteste

Una dintre principalele preocupări ale conducerii iraniene este deteriorarea situației economice și posibilitatea ca aceasta să reaprindă protestele antiguvernamentale care au zguduit în repetate rânduri Republica Islamică.

Penuria unor importuri esențiale, inclusiv combustibil și grâu, devine o preocupare tot mai mare, în timp ce restricțiile asupra comerțului și accesului la valută pun presiune suplimentară asupra populației.

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a descris strategia Washington-ului drept un ”pumn în doi pași”, care combină blocada cu ”cele mai dure sancțiuni din istorie”. El a declarat că măsurile vor funcționa și că regimul iranian se va prăbuși.

Unii oficiali americani, israelieni și regionali consideră că dificultățile economice ar putea avea în cele din urmă consecințe politice, prin declanșarea unor noi proteste, accentuarea diviziunilor din conducerea iraniană și slăbirea controlului regimului.

Alți analiști sunt mai sceptici și amintesc că decenii de sancțiuni și presiuni nu au reușit să destabilizeze Republica Islamică.

Dennis Ross, fost negociator american, avertizează că liderii iranieni ar putea considera că au capacitatea de a suporta costurile economice și de a rezista presiunii.

”Iranienii ne-au surprins mereu prin reziliența lor”,

a spus Ross.

Potrivit lui Ross, una dintre soluțiile pentru deblocarea situației ar putea fi un compromis privind taxele și serviciile asociate transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Iranul ar putea renunța la solicitarea unei taxe pentru trecerea prin strâmtoare, păstrând însă dreptul de a percepe plăți pentru servicii legitime de navigație, securitate sau protecție a mediului. O asemenea înțelegere ar permite ambelor părți să revendice o victorie și i-ar oferi Teheranului posibilitatea de a face un pas înapoi fără să pară că a capitulat.

”Dacă s-ar putea anunța că strâmtoarea a fost redeschisă, cred că Trump ar fi de acord să încheie un acord”,

a declarat Ross.