Prietenia Putin-Trump explodează în Franța: procesul Marinei Le Pen și un mare scandal juridico-politic

Un consilier politic superior din cadrul Departamentului de Stat al SUA a încercat să influențeze soarta procesului în urma căruia lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, a primit interdicția de a putea candida la alegerile prezidențiale de anul viitor, printr-o întâlnire cu o magistrată franceză. Cazul a fost făcut public chiar de magistrata Magali Lafourcade, care a precizat că întâlnirea a fost îndeajuns de îngrijorătoare încât să se simtă obligată să notifice în acest sens Ministerul de Externe de la Paris, transmite publicația POLITICO.eu.

Detaliile întâlnirii, nefăcute publice anterior, reprezintă o nouă dovadă a eforturilor Washington-ului, în noul mandat al lui Donald Trump, de a sprijini din toate puterile extrema dreaptă europeană, așa cum este evidențiat și în noua Strategie de Securitate Națională a SUA.

Anterior, președintele american Donald Trump criticase interdicția electorală impusă Marinei Le Pen ca un exemplu de utilizare a unei ”arme juridice utilizate pentru a reduce la tăcere libertatea de exprimare”.

Magistrata franceză Magali Lafourcade a declarat, pentru POLITICO.eu, că ea și o colegă au primit o invitație la o întâlnire, în luna mai, cu consilierul Departamentului de Stat al SUA, Samuel Samson. Înainte de întâlnire, Samson devenise cunoscut pentru faptul că a propus utilizarea fondurilor contribuabililor americani pentru a o sprijini pe Marine Le Pen, în lupta sa politică internă din Franța.

Magali Lafourcade a declarat că întâlnirea a fost suficient de îngrijorătoare, prin tipul de abordare al consilierului american, pentru a se simți obligată să notifice Ministerul de Externe de la Paris în legătură cu evenimentul. Ministerul de Externe a refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect.

Colac de salvare pentru amica lui Putin de la Paris

Întâlnirea a fost organizată de Ambasada SUA de la Paris și a avut loc la două luni după ce Le Pen fusese condamnată pentru delapidare, motiv pentru care, ca pedeapsă accesorie, i s-a interzis să candideze pentru funcții publice timp de cinci ani. Prin urmare, lidera extremei drepte franceze nu mai poate candida la alegerile prezidențiale din 2027.

Apelul Marinei Le Pen împotriva interdicției de candidatură este în pe rol, iar un verdict este așteptat spre sfârșitul acestui an.

Samuel Samson, o persoană numită politic care a absolvit recent Universitatea din Austin, Texas, conform profilului său de LinkedIn, scrisese anterior un articol pentru Departamentul de Stat în care a descris Europa drept

”… un focar de cenzură digitală, migrație în masă, restricții asupra libertății religioase și numeroase alte atacuri asupra autoguvernării democratice.”

De asemenea, la întâlnirea cu Lafourcade a participat Christopher Anderson, un diplomat din același departament în care Samson este consilier senior pentru politici publice: Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă.

Ambasada aranjase ca cei doi să se întâlnească cu Magali Lafourcade, în calitatea sa de secretar general al Comitetului Consultativ Național pentru Drepturile Omului din Franța, un organism acreditat de ONU care consiliază guvernul francez cu privire la drepturile omului, fără să fie implicat direct în dosarele aflate pe rolul instanțelor.

Lafourcade a declarat că discuția a început cu un schimb sumar de replici despre libertatea de exprimare, apoi

”… destul de repede, discuția a ajuns la situația juridică a Marinei Le Pen, subiect la care au revenit încontinuu. Erau convinși că acesta era un proces politic menit să o împiedice să candideze la președinție sau să o ostracizeze din motive pur politice.”

Lafourcade le-a răspuns explicându-le principiile judiciare ale dreptului francez, dar ”acest lucru nu îi interesa defel”.

Diplomații au întrebat dacă organizația sa ar putea interveni în astfel de cazuri, la care ea a răspuns că nu își exprimă opinia în cazuri individuale.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a confirmat vizita celor doi la Paris și a făcut trimitere la un mesaj de pe X al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă din iunie, care relata că oficiali anonimi din cadrul departamentului au vizitat Franța

”… pentru a reafirma un angajament comun față de libertatea de exprimare, alegerea democratică și libertatea religioasă”.

Purtătorul de cuvânt a respins acuzațiile de interferență drept ”zvonuri false” și a spus că personalul Biroului face călătorii de rutină în Europa, ”pentru a aborda problemele legate de cenzură, regres democratic și drepturile omului”.

În afara Franței, administrația Trump a căutat asiduu să își construiască alianțe puternice cu partide naționaliste, anti-imigrație, de extremă dreapta, precum și cu diverși lideri din țări ca Germania, Polonia sau Ungaria. Washington-ul prezintă aceste alianțe ca făcând parte dintr-o cruciadă pentru apărarea ”libertății de exprimare” și a valorilor creștine tradiționale.

Coada de topor a lui Putin, la Paris

Marine Le Pen și partidul său, Rassemblement National (Adunarea Națională), au avut în mod repetat legături documentate cu Rusia.

În 2014, partidul condus atunci de Marine Le Pen a contractat un împrumut de milioane de euro de la o bancă rusă, într-un moment în care nicio instituție financiară occidentală nu era dispusă să îl crediteze.

Ulterior, Le Pen s-a întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin și a susținut public poziții favorabile Kremlinului, inclusiv recunoașterea anexării ilegale a Crimeei.

Sistemele judiciare din Europa, în vizorul lui Trump

Vestea despre întâlnirea celor doi oficiali americani cu magistrata din Franța vine pe fondul îngrijorărilor tot mai pronunțate că Trump și administrația sa desfășoară în culise o ofensivă mai amplă împotriva judecătorilor străini cu ale căror hotărâri nu sunt de acord.

Astfel de îngrijorări au fost exacerbate de aluziile administrației Trump, cuprinse în noua Strategie de Securitate Națională, conform cărora SUA ar urma să se pună în ajutorul partidelor europene aliate ideologic.

În ultimele luni, SUA a sancționat 11 judecători de la Curtea Penală Internațională (CPI), inclusiv pe Nicolas Guillou, un magistrat francez care a dat undă verde unui mandat de arestare CPI împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război în Gaza – acuzații pe care Netanyahu le-a numit ”antisemite”.

Un articol din revista germană Der Spiegel de la începutul acestei luni relata cum Departamentul de Stat a luat în considerare impunerea de sancțiuni chiar și judecătorilor din procesul pe fond al Marinei Le Pen.

Știrea a provocat o reacție furioasă din partea unui judecător francez de rang înalt, care a declarat că o astfel de mișcare ”ar constitui o interferență inacceptabilă și intolerabilă în afacerile interne ale țării noastre”.

Ulterior, un diplomat american de rang înalt a negat informația publicată de Der Spiegel, numindu-l ”perimat și fals”.