Raport oficial: Mult-lăudatul sistem de educație din Finlanda începe să dea semne de oboseală

Sistemul finlandez de educație, devenit în trecut o adevărată vedetă internațională, fiind aplaudat și lăudat în întreaga lume, dă semnalele unei anumite lipse de evoluție pozitivă și începe să se deterioreze, în condițiile în care nu mai reușește să livreze aceeași performanță ca în trecut, arată un nou raport publicat săptămâna trecută chiar de Ministerul Educației și Culturii de la Helsinki, citat de publicația Euractiv.com.

În timp ce alte țări și-au îmbunătățit performanța în educație, Finlanda a rămas pe loc, potrivit noii analize a Ministerului finlandez al Educației și Culturii.

Deși rezultatele la învățământ ale elevilor sunt relativ ridicate, locul ocupat de Finlanda sub acest aspect, sub media țărilor care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), situează țara departe de vremurile de glorie ale sistemului de învățământ finlandez din urmă cu aproximativ 20 de ani. În clasamentele internaționale din 2021, s-a constatat că procentul de tineri cu vârsta între 25 și 34 de ani din Finlanda care dețin o diplomă universitară este chiar deasupra locului ocupat de Turcia și sub cel al statului Chile.

Potrivit raportului, scăderea rezultatelor obținute de Finlanda în clasamente s-a petrecut ”excepțional de rapid”, iar ”scăderea competențelor la citire și matematică observată în mai multe studii corespunde unor capacități de învățare cuprinse într-un an sau chiar în doi ani”.

Autorul raportului, Aleksi Kalenius, consilier special la minister, a declarat pentru postul public de televiziune YLE că factorii care contribuie la rezultatele slabe nu sunt pe deplin cunoscuți sau înțeleși.

De pildă, ”diferențele dintre genuri s-au dovedit a fi excepțional de mari dintr-o perspectivă internațională” și au continuat să crească începând cu anii 2000, a constatat studiul.

Dacă există, totuși, o concluzie fermă a raportului în ce privește cauzele, este limpede că deciziile politice au implicații pe termen lung.

După recesiunea profundă de la începutul anilor 1990, așa-numitul concept de ”stat al bunăstării” a avut și el de suferit, iar finanțarea pentru sistemul de educație a fost micșorată. Consecințele se manifestă prin întârzieri în aplicarea planurilor de dezvoltare a acestuia.

Potrivit raportului, ”diferențele înregistrate în privința rezultatelor elevilor în raport cu mediul social de proveniență au devenit tot mai pronunțate, pe măsura trecerii timpului”.

La prezentarea studiului, secretarul de stat la Ministerul Educației și Culturii Anita Lehikoinen a recunoscut că

”… nu mai suntem națiunea cea mai educată. Tinerii noștri nu mai sunt cei mai competenți dintre toți, așa că este nevoie să întreprindem schimbări mari și destul de radicale ale sistemului.”