Regimul taliban din Afganistan pornește ”războiul apei”. Țările vecine se tem de ce poate fi mai rău

Guvernul taliban instalat la Kabul după retragerea trupelor americane din Afganistan sunt hotărâte să înceapă, cât mai curând, lucrările la cea de-a doua fază a canalului Qosh Tepa, o lucrare hidrotehnică de amploare uriașă despre care oficialii afgani susțin că va rezolva nevoile de irigații ale agriculturii țării. De cealaltă parte, oficialii din Uzbekistanul vecin au anunțat că sunt pregătiți să trimită o delegație guvernamentală în Afganistan pentru a purta negocieri asupra ambițiosului proiect, fiind extrem de îngrijorați de perturbările majore pe care canalul le va cauza securității aprovizionării cu apă în întreaga regiune a Asiei Centrale, scrie portalul Eurasianet.

Potrivit publicației uzbece Gazeta.uz, Ulugbek Kosimov, guvernatorul regiunii Surxondaryo din sudul țării, care se învecinează cu Afganistanul, a declarat că discuțiile ar putea avea loc înainte de sfârșitul anului.

La o ceremonie desfășurată săptămâna trecută, marcând începutul festiv al celei de-a doua etape, ministrul adjunct de externe în guvernul taliban, Sher Mohammad Abbas Stanikzai, a căutat să liniștească națiunile vecine de pe traseul râului Amu Darya, care este proiectat să alimenteze cu apă canalul Qosh Tepa.

”Dacă vecinii noștri au îngrijorări în acest sens, suntem gata să-i contactăm prin canale diplomatice”, a spus el.

Tonul conciliant al celui de-al doilea om în ierarhia diplomatică a fost dublat, însă, de o altă declarație, mult mai sfidătoare. Ministrul interimar al Apărării de la Kabul, Mawlawi Mohammad Yaqoob Mujahid, a declarat că forțele armate ale talibanilor vor rezista prin forță oricăror eforturi agresive ale oricui de a împiedica edificarea proiectului Qosh Tepa:

”Noi toți, în special armatele naționale și islamice din subordinea Ministerului Apărării, vom ține spatele implementării tuturor marilor noastre proiecte și o vom sprijini cu toată forța”, a spus acesta.

Legat de proiect, speranța Kabul-ului este aceea că, odată finalizate lucrările, canalul cu o lungime de 285 de kilometri va putea să asigure irigarea unei suprafețe de 550.000 de hectare de teren agricol care acum este arid și neprielnic agriculturii.

Cea mai clară exprimare a îngrijorării la cel mai înalt nivel în legătură cu canalul afgan a fost cea a președintelui Uzbekistanului, Șavkat Mirziyoyev, care i-a îndemnat, la mijlocul lunii septembrie, pe omologii săi din Asia Centrală să adopte un front comun în abordarea problemei;

”Darea în funcțiune [a acestui canal] ar putea schimba radical regimul alimentării cu apă și echilibrul ecologic în toată Asia Centrală. Credem că este imperios necesar să formăm un grup de lucru comun care să studieze toate aspectele construcției Canalului Qosh Tepa și efectul acestuia asupra regimului apei din bazinul fluviului Amu Darya”, a spus el la o întâlnire a liderilor central-asiatici care a avut loc la Dușanbe, în Tadjikistan.

Graba cu care guvernul taliban merge mai departe cu lucrările la canal sugerează faptul că sunt tentați să ignore sugestiile vecinilor de a efectua studii suplimentare de fezabilitate și de impact asupra mediului. Aceștia susțin că studiile efectuate până acum, realizate în timpul regimului Emiratului Islamic, sunt de ajuns.

Experții își arată și ei îngrijorarea legată de proiectul Qosh Tepa, chiar din mai multe perspective.

Într-o analiză detaliată a lucrărilor aflate în desfășurare pe șantierul Qosh Tepa, scrisă pentru portalul de analiză CABAR.asia, cercetătoarea Kunduz Adylbekova a remarcat că metodele de construcție utilizate de afgani sunt dintre cele mai rudimentare, ceea ce crește semnificativ probabilitatea funcționării sale defectuoase și cu pierderi semnificative de apă.

În plus, ea apreciază că impactul asupra economiilor Uzbekistanului și Turkmenistanului ar urma să fie substanțial, după darea în folosință integrală a canalului:

”Efectele drenării apei în Afganistan vor afecta enorm Uzbekistanul, acestea traducându-se, în primul rând, printr-o lipsă de resurse capitale de apă pentru irigarea plantațiilor de bumbac, răspândite în regiunile Bukhara, Khorezm și Karakalpakstan. Cum bumbacul reprezintă principala cultură agricolă a națiunii, aducând aproximativ 17% din produsul intern brut, sectorul agricol al Uzbekistanului joacă un rol esențial în asigurarea mijloacelor de trai pentru aproape 40% din populația țării – direct și indirect”, potrivit analizei citate.