România și alte 8 țări UE cer reducerea finanțării CIO, după reprimirea Rusiei în mișcarea olimpică

România se numără printre cele nouă state membre ale Uniunii Europene care solicită Comisiei Europene să reducă sau chiar să suspende cu totul finanțarea acordată Comitetului Internațional Olimpic (CIO) și altor federații sportive internaționale care au decis să permită revenirea sportivilor ruși și belaruși în competițiile internaționale, transmite agenția de presă Reuters.

Demersul, inițiat de Estonia și adresat comisarului european pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport, Glenn Micallef, este semnat de România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia și Suedia. Cele nouă state cer excluderea organizațiilor sportive vizate din programele europene de finanțare, inclusiv Erasmus+, și limitarea implicării acestora în consultările și proiectele europene din domeniul sportului.

Solicitarea vine la doar câteva zile după ce Comitetul Executiv al CIO a decis ridicarea provizorie a suspendării Comitetului Olimpic Rus, apreciind că motivele care au stat la baza sancțiunii din 2023 nu mai sunt valabile.

Decizia deschide calea revenirii sportivilor ruși în calificările pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028, deși utilizarea drapelului și a imnului Rusiei rămâne în continuare interzisă.

Deși CIO își finanțează activitatea în principal din drepturile de televiziune și din contractele comerciale cu sponsorii globali, organizația și numeroase federații internaționale participă la proiecte europene dedicate dezvoltării sportului, educației și incluziunii sociale.

Din acest motiv, o eventuală restrângere a accesului la fondurile europene ar avea o încărcătură politică importantă și ar transmite un semnal clar privind poziția Uniunii Europene.

”Sportul nu poate fi separat de război”

Semnatarii scrisorii susțin că revenirea Rusiei și Bielorusiei în competițiile internaționale ignoră realitatea conflictului din Ucraina.

În document se arată că mii de sportivi ucraineni și-au întrerupt carierele, au fost nevoiți să își părăsească locuințele sau chiar și-au pierdut viața, în timp ce infrastructura sportivă a Ucrainei a fost grav afectată de bombardamente.

În opinia celor nouă guverne, argumentul potrivit căruia sportul trebuie separat de politică nu mai poate fi susținut, în contextul în care Rusia utilizează sportul ca instrument de imagine și de legitimare internațională.

Nu toate statele membre împărtășesc aceeași abordare față de participarea sportivilor ruși.

De la începutul războiului din Ucraina, Țările Baltice, Polonia și statele nordice s-au aflat printre cei mai vocali susținători ai menținerii sancțiunilor sportive împotriva Rusiei, argumentând că orice relaxare a acestora riscă să slăbească presiunea internațională asupra Kremlinului.

Prin alăturarea la această inițiativă, România se poziționează în același grup de state care promovează o linie dură atât în ceea ce privește sancțiunile economice, cât și cele din domeniul sportului.

“Respectarea drepturilor omului, a statului de drept şi a relaţiilor paşnice între naţiuni se numără printre principiile fundamentale care stau la baza sportului internaţional şi a mişcării olimpice.

Orice afirmaţie conform căreia sportul poate fi separat de politică sună fals atunci când mii de ucraineni nevinovaţi şi-au pierdut viaţa şi când sportul continuă să fie instrumentalizat de regimurile ruseşti şi belaruse”,

se arată în scrisoarea celor nouă state UE.

Ce urmează?

Comisia Europeană nu este obligată să dea curs solicitării celor nouă state, însă presiunea politică este semnificativă. În cazul în care Executivul european ar decide revizuirea criteriilor de finanțare pentru organizațiile sportive internaționale, relațiile dintre Bruxelles și CIO ar putea intra într-o nouă etapă tensionată.

Până în prezent, Comitetul Internațional Olimpic și celelalte federații sportive menționate în scrisoare nu au transmis o poziție oficială privind solicitarea statelor membre.

Disputa evidențiază faptul că, la mai bine de patru ani de la invazia rusă în Ucraina, sportul rămâne unul dintre cele mai sensibile terenuri ale confruntării geopolitice dintre Occident și Moscova.

Dacă în trecut competițiile internaționale erau privite ca un spațiu neutru, tot mai multe guverne europene consideră astăzi că finanțarea publică și participarea la marile evenimente sportive trebuie să reflecte aceleași principii care guvernează politica externă și regimul de sancțiuni al Uniunii Europene.