România va pierde “zile bune pentru afară” din cauza schimbărilor climatice – STUDIU

Schimbările climatice vor influenţa modul de viaţă la nivel global, mai ales în scenariul utilizării pe scară largă a combustibililor fosili, iar în acest sens este propus conceptul de “zile bune pentru afară”, în care valorile termice medii să fie de cel mult 25 de grade, relevă un studiu al MIT, inclus într-o analiză de specialitate a XTB România.

Pe acest fond, cercetarea propune conceptul de “zile bune pentru afară”, care se referă la zile potrivite pentru a fi în aer liber, cu temperaturi medii între 10 şi 25 de grade Celsius, ce pot fi transpuse în intervalul minimum 6 grade – maximum 29 de grade, aproximativ.

“Anul 2024 se anunţă unul bun pentru destinaţiile de vârf din sudul continentului, susţinând economiile Spaniei, Portugaliei şi Italiei, dar fără strategii clare şi investiţii ample, transformările climatice ar putea conduce la costuri economice considerabile, cu o accentuare a disparităţilor între nord şi sud, arată într-o analiză Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tranzacţionare şi investiţii pe bursele internaţionale. Transformările climatice nu scutesc Europa, care a resimţit din plin efectele perturbărilor: recorduri de temperatură în aprilie, după ce anul trecut a suferit cel mai mare incendiu de vegetaţie şi printre cele mai costisitoare inundaţii. Alte regiuni au simţit, de asemenea, fenomenele extreme, cu inundaţii surprinzătoare în Dubai, dar şi ajungând să umple mine de uraniu şi afectând zone largi din Rusia şi provocând evacuări în China. Frecvenţa valurilor de nisip saharian a crescut, afectând regiuni întinse din Europa, în special sudul continentului, dar ajungând şi mai la nord, spre România sau Belgia”,

susţine consultantul de strategie al XTB România, Claudiu Cazacu.

Potrivit sursei citate, cercetătorii fac, astfel, mai uşor de vizualizat modificările climei din viitor, iar scopul este acela de a măsura câte zile dintr-un an pot fi petrecute afară, în condiţii de confort rezonabil, nefiind nici prea cald, nici prea frig pentru muncă sau pentru relaxare în aer liber.

Rezultatele studiului MIT arată o diferenţă majoră între nordul şi sudul global în privinţa vulnerabilităţii. Astfel, ţări precum Kenya – cu 91 de zile, Columbia – cu 87 de zile, Coasta de Fildeş – cu 96 de zile, Indonezia – cu 90 de zile sunt pe cale să aibă printre cele mai mari pierderi de “zile-pentru-afară”. “Campion” este statul Madagascar, cu 151 zile, din care aproape 40 până în anul 2030.

Estimările experţilor arată că, în ţările vizate, nu ar urma să aibă de suferit doar turismul, care în unele state reprezintă o pondere importantă din PIB, ci şi activitatea economică.

“În SUA, Florida ar fi foarte vulnerabilă, cu pierderea a 68 de zile “pentru afară”, în medie, în perioada 2070-2100. Texas ar suferi, la rândul lui, pierderea a 46 de zile, iar Alaska ar deveni câştigătoare, adunând 65 de zile – aproape întreaga pierdere a Floridei. Cu alte cuvinte, ar deveni mai plăcut de locuit în nord, impulsionând demografia şi economia zonei şi sporind atractivitatea pentru turişti. Brazilia ar resimţi o diferenţă de 81 de zile, faţă de media anilor 1975-2005. Australia, deja toridă, ar resimţi variaţiile, mai ales după 2040, ajungând la un minus de 31 de zile plăcute în perioada 2070 -2100. India ar pierde 71 de zile. China ar fi relativ ferită, cu doar 6 zile pierdute”,

notează Cazacu, citat de Agerpres.

La nivelul Europei, modificările vremii vor oferi mai multe zile confortabile în ţări nordice, precum Suedia, faţă de anii trecuţi, în timp ce statele sudice, din vecinătatea Mediteranei, ar urma să aibă de suferit.

“La orizontul anilor 2070 – 2100, în UE, regiunea Balcanilor ar înregistra printre cele mai mari pierderi. Grecia, o destinaţie foarte populară, ar pierde 37 de zile-bune-pentru-afară pe an în principal vara, cu temperaturi extreme în unele zile între mai şi septembrie. Portugalia ar fi la mică distanţă de aceste cifre, cu 33 de zile pierdute, Albania cu 30, Serbia cu 26, iar Croaţia cu 22. Bulgaria urmează cu 17 zile, iar România, având 12 zile pierdute, este destul de aproape de Spania, care pierde 13 zile. Trendurile actuale ar putea fi, în opinia noastră, însă, accelerate, iar direcţia studiului este de luat în calcul mult mai devreme”,

menţionează specialistul XTB România.

Potrivit studiului MIT, în 2030, în Grecia ar fi cu mai puţin de zece zile plăcute în aer liber, faţă de anii 1975 – 2005.

La polul opus, s-ar situa ţări din centrul şi nordul continentului, între care Germania, care ar câştiga 28 de zile, Franţa – plus 18 zile, Olanda – plus 52 de zile. Suedia – cu 53, şi Norvegia – cu 63 de zile, vor resimţi schimbări majore, în accelerare după 2035-2040. Marea Britanie va câştiga 60 de zile, iar Rusia ar urma să câştige 19 zile.

“Privind în perspectivă economică, PIB-ul ar avea de suferit mai ales în ţările unde turismul are o pondere importantă. Vulnerabile sunt state precum Grecia, Croaţia, Italia, Portugalia, Jamaica, Maroc, Brazilia, Kenya şi Egipt. Pentru Grecia, vizitată de peste 32 de milioane de turişti anul trecut, care au cheltuit 20,5 miliarde de euro, potrivit Bank of Greece, pierderile la orizontul anului 2030 ar putea atinge 3 miliarde de euro, în estimarea noastră – doar din turism, Efectul cumulat cu alte sectoare s-ar putea îndrepta spre 1,5% din PIB, un cost încă relativ mic faţă de anii 2050, când ar putea atinge 3% din PIB. Nevoia de acţiune pe termen lung e clară, însă, pentru moment, turiştii par că vor să trăiască clipa. Grecia a anunţat deja un plus de 24,5% la veniturile înregistrate în primele două luni ale anului”,

a conchis Claudiu Cazacu.