Rușii își retrag economiile din bănci de teamă că ar putea rămâne fără ele. Miliarde de € retrase

Rușii au retras aproximativ 24,4 miliarde de euro din sistemul bancar al țării în primele șapte luni ale acestui an, pe fondul agravării crizei economice cauzate de atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol și a infrastructurii logistice, precum și al temerilor tot mai mari că Kremlinul ar putea recurge la înghețarea sau naționalizarea depozitelor private pentru a finanța războiul din Ucraina, scrie Euronews.

Datele furnizate de platforma financiară Banks.ru indică faptul că cererea de numerar a început să crească la începutul lunii martie și a continuat să urce, aproximativ 300 de miliarde de ruble (3,05 miliarde de euro) fiind retrase lunar din conturi.

Cinci dintre cele mai mari șapte bănci din Rusia au înregistrat ieșiri nete de fonduri din depozitele persoanelor fizice.

Gazprombank a fost cea mai afectată, pierzând 299,5 miliarde de ruble (3,04 miliarde de euro) – adică 10,8% din totalul depozitelor sale – într-un interval de patru luni. Rosselkhozbank a pierdut 270,5 miliarde de ruble (2,75 miliarde de euro), o scădere de peste 15%.

Alfa-Bank, cea mai mare bancă privată din Rusia, a pierdut 179,4 miliarde de ruble (1,82 miliarde de euro), reprezentând 5,6% din depozite. Sovcombank și VTB au înregistrat, de asemenea, ieșiri de fonduri în valoare de 81,7 miliarde de ruble (830 de milioane de euro), respectiv 20,4 miliarde de ruble (207 milioane de euro).

Sberbank și-a menținut inițial stabilitatea, însă și deponenții săi s-au orientat către numerar: 211,6 miliarde de ruble (2,15 miliarde de euro) au fost retrase în iunie, urmate de alte 31,8 miliarde de ruble (323 de milioane de euro) în iulie. T-Bank a reprezentat o excepție, înregistrând o creștere de 193 de miliarde de ruble (1,96 miliarde de euro) a volumului depozitelor.

Volumul total de numerar aflat în circulație a crescut cu 643,4 miliarde de ruble (6,53 miliarde de euro) doar în luna iulie – cea mai mare creștere lunară de la începutul anului, potrivit Băncii Rusiei. În prima jumătate a lunii august, au fost retrase alte 300 de miliarde de ruble.

De ce își retrag rușii banii

Retragerea fondurilor este alimentată de două temeri concomitente: aceea că atacurile cu drone ucrainene ar putea destabiliza sistemul financiar și aceea că guvernul rus ar putea trece la confiscarea sau înghețarea depozitelor pentru a acoperi costurile tot mai mari ale războiului.

Această a doua temere își are rădăcinile în evenimente recente. Anul trecut, procurorii ruși au transferat active private în valoare de aproximativ 51,5 miliarde de dolari (44,3 miliarde de euro) sub controlul statului, potrivit publicației Washington Post.

În luna iunie, autoritățile au confiscat active în valoare de circa 7,6 miliarde de dolari (6,5 miliarde de euro) legate de miliardarul Vadim Moșkovici, fondatorul holdingului agricol Rusagro.

În paralel, Putin a obținut de la oligarhi ceea ce oficialii descriu drept „donații” voluntare; până la jumătatea lunii august, sute de miliarde de ruble ajunseseră deja la bugetul federal, după cum a relatat cotidianul economic rus Vedomosti.

Timp de ani de zile, băncile rusești au acordat, la ordinul Kremlinului, împrumuturi dirijate de guvern către industria de apărare.

Și marile companii își mută fondurile în afara razei de acțiune a autorităților de reglementare interne; numai în al doilea trimestru al anului 2026, peste 9,4 miliarde de dolari au ieșit din sistemul bancar rus, conform datelor băncii centrale.

Rușii și-au retras banii din bănci în cantități semnificative și în 2022, imediat după invazie și valul inițial de sancțiuni occidentale.

Banca centrală a majorat temporar ratele dobânzilor la 20% și a impus restricții privind circulația capitalului pentru a stabiliza sistemul. Ulterior, aceste restricții au fost ridicate, iar valul de retrageri s-a temperat, însă tendința actuală este de o amploare și o durată mai mari.

Situația economică generală a Rusiei se deteriorează. PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu 1,2% în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor furnizate chiar de Kremlin – cifre care nu pot fi verificate independent.

Andrei Klepach, economistul-șef al corporației de stat pentru dezvoltare VEB, a fost demis în weekend după ce a pus public la îndoială capacitatea Rusiei de a câștiga un război de uzură prelungit.

„Nu vom câștiga competiția în acest război de uzură. Trăim cu iluzia că totul se va prăbuși. Nu s-a întâmplat asta și nici nu se va întâmpla. Costurile noastre sunt în creștere”,

a declarat el în luna mai, în cadrul unui forum economic organizat la Bursa din Moscova.