Scandal la Palatul Buckingham: Regina a făcut lobby pentru a-și ascunde averea

O investigație, publicată în ediția de duminică a ziarului The Guardian, arată că Regina Elisabeta a II-a a făcut lobby cu succes pentru a convinge guvernul să modifice un proiect de lege care să înlesnească ascunderea de ochii publicului a averii sale private.

O serie de documente guvernamentale ieșite la lumină din Arhivele Naționale relevă faptul că avocatul personal al Reginei a exercitat presiuni asupra miniștrilor să modifice legislația în așa fel încât să împiedice divulgarea averii sale către publicul larg. În urma intervenției Reginei, guvernul a introdus o clauză în lege, care îi permitea să excepteze companiile folosite de ”liderii de stat” de la noile măsuri de transparență care urmau să fie luate.

Adevărata valoare a averii Reginei nu a fost niciodată dezvăluită, deși estimările arată că ar ajunge la câteva sute de milioane de lire sterline.

Regalitatea britanică s-a folosit de o procedură legală numită ”consimțământul Reginei”, care cere obținerea aprobării din partea Reginei înainte de a fi adoptată o lege care poate afecta prerogativele sau interesele particulare ale coroanei.

Jurnaliștii au consultat un expert în drept constituțional de la Universitatea Oxford, Thomas Adams, care a spus că documentele publicate relevă ”un tip de influență asupra legiferării la care lobby-știi pot doar să viseze”. El a spus că simpla existență a acestei proceduri pare să îi dea Reginei ”o influență substanțială” asupra proiectelor de legi care ar putea să o afecteze.

O poveste veche de jumătate de secol

Documentele apărute acum arată că, în noiembrie 1973, regina se temea că un proiect de lege care își propunea să transparentizeze deținerile de acțiuni la companii ar putea permite publicului să îi afle participațiile și averea. Drept urmare, ea și-a trimis avocatul personal ca să influențeze guvernul în așa fel încât regimul averii Reginei să fie reglementat printr-o derogare.

Matthew Farrer, pe atunci partener la prestigioasa firmă de avocați Farrer & Co, a făcut o vizită la Departamentul de Comerț și Industrie de la acea vreme pentru a discuta despre măsurile de transparență propuse în proiectul de lege elaborat de guvernul lui Edward Heath.

Trei pagini de corespondență între funcționarii publici de la departamentul comercial dezvăluie modul în care, la acea întâlnire, Farrer a transmis obiecția Reginei conform căreia legea ar dezvălui investițiile sale personale în companii listate, precum și valoarea acestora. El a propus ca Regina să fie scutită de prevederile noii legi.

”Am vorbit cu domnul Farrer. Din ce am înțeles de la el, cred că clienții lui sunt privind riscul dezvăluirii identității acționarilor către directorii companiilor și către public”, scrie unul dintre angajați într-o adresă. Avocatul a spus că dezvăluirea identității acționarilor ar putea deveni stânjenitoare pentru unii dintre clienții săi, a mai spus acesta.

După multe discuții, negocieri și variante, soluția optimă a fost de introducerea acelei clauze, care dă posibilitatea guvernului să păstreze secret acționariatul anumitor companii, unde și-au plasat investițiile șefi de state, guverne, autorități monetare, organisme internaționale guvernamentale etc.

Este clar însă că, în practică, Regina a fost beneficiarul vizat de clauză. Legea conținând clauza negociată a intrat în vigoare în 1976 și a fost aplicată aproape imediat unei companii proaspăt înființate, Bank of England Nominees Limited. În aprilie 1977, acțiuni despre care se crede că îi aparțin reginei au fost transferate acestei companii, potrivit unei cărți scrise în 1989 de jurnalistul Andrew Morton.

Cel puțin până în 2011, clauza respectivă pare să fi ajutat la ascunderea averii personale a Reginei. Atunci, guvernul a anunțat că Bank of England Nominees nu mai este acoperită de clauza cu pricina.

Acum patru ani, compania a fost închisă. Nu este clar ce s-a întâmplat cu acțiunile pe care le deținea în numele terților. În calitate de companie inactivă, nu a depus niciodată conturi publice care să-și detalieze activitățile.

Palatul Buckingham nu a răspuns la nicio întrebare cu privire la lobby-ul Reginei.

Într-o declarație, un purtător de cuvânt al Reginei a spus: ”Procedura consimțământului Reginei este un proces parlamentar, în care suveranul are un rol pur formal. Consimțământul este întotdeauna acordat de monarh la cererea guvernului”, a spus ea.