În ciuda numeroaselor crize suprapuse cu care s-a prezentat anul 2023, nivelul de optimism la nivel global crește, iar românii nu fac opinie separată în acest sens, arată un studiu multinațional realizat online în 34 de țări de compania de cercetare Ipsos.
Potrivit studiului citat, 70% dintre respondenții de la nivel mondial cred că 2024 va fi un mai bun decât 2023, ceea ce reprezintă o creștere cu 4 puncte procentuale (pp) față de sondajul anterior. În România, nivelul de optimism față de 2024 a crescut mai mult decât la nivel global, cu 6 pp, comparativ cu valul precedent, situându-se acum la 68%.
Din cele 34 de țări incluse în studiu, 27 demonstrează îmbunătățiri față de valul anterior, la acest capitol.
Perspective pentru 2024. Optimismul, în creștere
La nivel mondial, 70% dintre cetățeni cred că 2024 va fi un an mai bun decât a fost 2023 – o creștere cu 4 pp față de studiul anterior, unde nivelul de optimism se afla la valoarea minimă din ultima decadă. Optimismul a crescut pe continentul nostru, în special în Suedia (+12 pp), Polonia, Spania, Marea Britanie (+11 pp, fiecare), ceea ce reflectă semnele de reviriment economic observate în Europa în cursul anului 2023.
În medie, 50% dintre respondenți se așteaptă ca economia globală să fie mai puternică în 2024 față de 2023 (o creștere cu 4 pp față de valul anterior al studiului), apropiindu-se de nivelurile înregistrate înainte de pandemie.
În România, deși este majoritară ponderea celor care consideră că economia globală nu se va îmbunătăți în acest an (55%), se observă totuși o creștere cu 8 pp a nivelului de optimism pe această temă.
În raport cu locuitorii din statele Uniunii Europene incluse în studiu, românii sunt mai hotărâți să adopte rezoluții în acest an, pentru a face anumite lucruri pentru ei sau pentru alții (85% vs 67%).
Economia în 2024
70% dintre cetățenii intervievați la nivel global se așteaptă ca atât rata inflației cât și ratele dobânzilor să fie mai mari în 2024 față de 2023. Cu toate acestea, există semnale pozitive din partea consumatorilor, dată fiind scăderea acestor indicatori cu -5 pp, respectiv -4 pp față de studiul anterior.
Din cele 34 de țări incluse în studiu, 10 afișează o îmbunătățire cu cel puțin 10 pp a așteptărilor față de rata inflației, în special statele europene precum Polonia (30 pp), Suedia (25 pp), Ungaria (23 pp) sau Marea Britanie (17 pp).
În România, așteptările privind rata inflației sau rata dobânzilor nu diferă față de media globală cu mai mult de 1-2 pp, observându-se o îmbunătățire netă a optimismului la aceste capitole (12 pp, fiecare), prin comparație cu studiul precedent. Românii sunt însă mai îngrijorați cu privire la creșterea inflației în raport cu media țărilor din UE incluse în studiu (71% vs 63%).
Rata inflației și ratele dobânzilor s-ar putea dovedi a fi mai persistente decât ne așteptăm, ceea ce ar putea indică un progres lent.
Conform unui alt studiu realizat de Ipsos anul trecut, 3 din 10 români sunt de părere că inflația nu va reveni niciodată la normal.
Tehnologia în 2024, sub semnul inteligenței artificiale
Opinia publică este polarizată cu privire la impactul inteligenței artificiale (AI), iar îngrijorările depășesc admirația față de această tehnologie.
Partea bună a lucrurilor este că 56% dintre respondenți se așteaptă ca doctorii să folosească AI în mod frecvent (în creștere cu 18 pp față de 2019), iar 43% se așteaptă ca AI să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.
La polul opus, 64% dintre cetățenii intervievați la nivel global cred că utilizarea AI va duce la pierderea multor locuri de muncă noi.
Echilibrul dintre îngrijorare și admirație variază în funcție de țară. Statele asiatice, cunoscute pentru creșterea economică facilitată de tehnologie, sunt indecise cu privire la AI – de exemplu, în China 70% dintre respondenți consideră probabilă contribuția AI la pierderea unor noi locuri de muncă, în timp ce 74% declară că utilizarea AI va duce la crearea unor noi locuri de muncă.
În România, opinia majoritară este că inteligența artificială va elimina noi locuri de muncă (59%), mai degrabă decât să ajute la crearea lor (29%).
Pe plan mondial, 41% dintre respondenți declară că e probabil să utilizeze rețelele sociale într-o măsură mai redusă. Observăm o creștere semnificativă a acestui indicator față de 2019, cu 13 pp, în contextul cercetărilor care asociază utilizarea reţelelelor sociale și problemele de sănătate mintală.
Pe de altă parte, o pondere de 49% dintre persoanele intervievate declară că e puțin probabil să folosească rețelele sociale într-o măsură mai redusă în 2024, ceea ce indică sentimente polarizante cu privire la beneficiile și riscurile utilizării rețelelor de socializare.
În România, majoritatea respondenților (55%) vor continuă să utilizeze rețelele sociale cel puțin la fel cum o fac în prezent.
Raportat la media țărilor UE incluse în studiu, românii sunt mai puțin îngrijorați cu privire la scurgerea pe internet a datelor personale (41% vs 49%) și mai convinși că evoluția inteligenței artificiale va face ca roboții să arate, să gândească și să vorbească la fel ca oamenii (48% vs 41%).
Securitatea mondială în 2024
Există multă incertitudine cu privire la ce va aduce anul 2024 pe plan geo-politic.
La nivel mondial, 35% dintre participanții la studiu cred că Donald Trump va fi reales președinte al Statelor Unite, în timp ce 47% susțin contrariul.
Aproape jumătate dintre respondenții din India, China sau Turcia consideră probabil că Trump va fi reales, față de doar o treime dintre americani.
Europenii sunt ceva mai sceptici la acest capitol, date fiind potențialele consecințe asupra modului de funcționare a NATO. În țări precum Portugalia, Polonia, Germania, Olanda sau România, jumătate dintre respondenți consideră puțin probabilă desemnarea lui Trump că președinte al SUA în 2024.
1 din 3 cetățeni ai lumii (31%) se așteaptă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2024 – o pondere mai redusă față de studiul anterior (9 pp).
Pesimismul (sau poate realismul) cu privire la încheierea războiului în acest an se manifestă mai puternic în țările europene, comparativ cu valul anterior: Suedia (-25 pp), Polonia (-18 pp), Spania (-17 pp), Olanda (-16 pp), Germania (-14 pp), Franța (-13pp) sau România (-11 pp).
Starea mediului în 2024
Agravarea fenomenelor de mediu creează o anxietate profundă în rândul publicului. Așa cum arată diverși indicatori monitorizați în studiul Ipsos, există percepția generalizată că acesta e doar începutul unei crize de mediu.
La nivel mondial, 81% dintre cei intervievați se așteaptă ca temperatura globală să crească în cursul anului 2024. Aceasta reprezintă o evoluție cu 6 pp față de studiul Ipsos din 2020, în contextul temperaturilor extreme înregistrate pe timpul verii și a extinderii incendiilor de vegetație. 73% dintre români consideră probabilă creșterea temperaturii globale în 2024.
71% dintre participanții la studiu la nivel mondial, respectiv 62% dintre români se așteaptă ca în 2024 să se producă mai multe fenomene meteo extreme în țara lor, comparativ cu 2023 (o creștere cu 6 pp față de studiul anterior, pe plan global, respectiv 8 pp în țara noastră).
Această tendință reflectă de asemenea îngrijorarea cetățenilor cu privire la impactul schimbărilor climatice. 51% dintre respondenții la nivel global consideră probabil ca în 2024 să se producă un dezastru natural într-un oraș mare din țara lor (cu 6 pp mai mult decât în valul anterior).
În rândul românilor, doar 29% văd probabil un astfel de eveniment, însă ponderea lor e în creștere (+6 pp).
Toate acestea reflectă îngrijorarea crescândă că schimbările climatice vor avea consecințe impredictibile sau chiar catastrofale.
Pe de altă parte, există așteptarea rezonabilă că iminenţa crizei climatice va determina adoptarea unor măsuri concrete.
55% dintre persoanele intervievate la nivel mondial, respectiv 39% dintre români se așteaptă ca guvernele naționale să stabilească ținte mai stricte pentru reducerea emisiilor de carbon în cursul anului 2024.
Potrivit unui alt studiu realizat de Ipsos, atât românii, cât și cetățenii planetei așteaptă de la guverne și autorități locale să își asume responsabilitatea de a informa și educa populația cu privire la combaterea schimbărilor climatice.
Românii sunt mai puțin îngrijorați cu privire la schimbările climatice, atât în comparație cu media globală cât și față de media țărilor din UE incluse în studiu, pentru fiecare afirmație in parte.
Societatea în 2024
71% dintre respondenții la nivel global se așteaptă la o creștere a migrației către țara lor, în contextul conflictelor militare și a agravării fenomenelor de mediu. 66% dintre români susțin această afirmație, având în vedere creșterea de la an la an a numărului lucrătorilor străini admiși pe piața forței de muncă.
Pe plan mondial, 59% dintre cetățeni se așteaptă ca în 2024 angajații din birouri să lucreze mai mult timp de la birou decât de acasă. 50% dintre români susțin această afirmație. Să fie acesta începutul sfârșitului pentru modelul de muncă hibridă?
Doar 1 din 3 cetățeni ai lumii (35%) consideră că în 2024 oamenii din țara lor vor deveni mai toleranți unii cu alții.
Deși ponderea pentru România (25%) se situează sub media globală, este încurajator că nivelul de optimism pe această temă este în creștere (+8 pp), la începutul unui an electoral care e posibil să scoată la lumină gradul ridicat de polarizare din societatea noastră.
Prin comparație cu media statelor din UE incluse în studiu, românii sunt mai convinși că în cursul acestui an populația țării noastre se va reduce (70% vs 45%) și arată mai mult optimism cu privire la egalitatea salariilor între femei și bărbați, pentru aceeași muncă (47% vs 35%).
În același timp, comparativ cu toate celelalte țări la nivel mondial, românii sunt cei mai sceptici cu privire la șansele de a câștiga mai multe medalii la Jocurile Olimpice de vară, față de ediția precedentă (25% vs 47%, la nivel mondial).
Precizări metodologice
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în 34 de țări, în perioada 20 octombrie – 3 noiembrie 2023, în rândul a 25.292 adulți cu vârste cuprinse între 18 și 74 ani în Statele Unite, Canada, Malaezia, Noua Zeelandă, Africa de Sud și Turcia, 20-74 ani în Thailanda, 21-74 ani în Indonezia și Singapore și respectiv 16-74 ani în celelalte țări (inclusiv România).
Diferențele față de studiile anterioare sunt exprimate în mărime absolută, sub forma punctelor procentuale (pp). De exemplu, diferenţa de la 65% la 70% înseamnă o creştere cu 5 pp.
