Închide

Sondaj CFA România: 2020 aduce un deficit bugetar de 8,3% și o scădere economică de 4,4%

Avatar
Timp de citire: 4 minute

Cel mai recent sondaj al Asociației CFA România, făcut printre cei 250 de membri, deținători ai titlului de Chartered Financial Analyst, arată o valoare a cursului mediu al leului pentru finalul lunii ianuarie 2021 de 4,9 lei/euro, iar în iulie a anului viitor valoarea ar putea crește până la 4,95 lei/euro, conform unui comunicat de presă al asociației.

Cei mai mulți analiști CFA consideră că impactul pandemiei va dura până în vara anului viitor. Aceștia văd un deficit bugetar pentru acest an estimat la 8,3% și o creșterea economică ce ar putea rămâne în teritoriu negativ, la -4,4%, iar șomajul ar putea urcă la 7%.

Schimbările de comportament al consumatorului (atât în privința tipului de muncă, cât și în ce privește călătoriile) vor fi de lungă durată, unii analiști mizând pe permanentizarea acestor schimbări. De asemenea, cei mai mulți spun că sectoarele afectate vor avea nevoie de o perioadă lungă pentru a se recupera. Puțini sunt analiștii care confirmă formă de ”V” a recuperării economiei, invocată de autorități.

Membrii ai Asociației CFA România lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ etc.

În luna iulie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 3,8 puncte până la valoarea de 30,3 puncte, (față de aceeași luna a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 17,9 puncte). Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.

Astfel, Indicatorul condițiilor curente a scăzut, față de luna anterioatra cu 2,2 puncte, până la valoarea de 19,9 puncte (față de aceeași luna a anului anterior, Indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut în luna iunie cu 4,6 puncte până la valoarea de 35,6 puncte (față de aceeași luna a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 8,6 puncte).

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (în condițiile în care anticipatiile individuale au variat între 4,8500 și 5,1500).

Rată anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,70%.

Din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate și patru întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationbale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 relevă:

  • Durata impactului economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondenților (peste 69%) anticipează că acesta se va resimți puternic până în trimestrul II al anului 2021;
  • Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipațiilor este 8,3% (de menționat că sondajul a fost realizat înaintea rectificarii bugetare);
  • Evoluția, în termeni reali a PIB în anul 2020: valoarea medie a anticipațiilor este -4,4%;
  • Rată șomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipațiilor este 7,0%.

Răspunsurile la întrebările cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezintă o abatere medie pătrățica a răspunsurilor ridicată, ceea ce arată o incertitudine ridicată în rândul participanților cu privire la evoluția viitoare a parametrilor economici.

Suplimentar, în luna iulie 2020, au fost adăugate încă 4 întrebări cu privire la impactul crizei provocate de Covid-19 asupra economiei, după cum urmează:

  • Modul de revenire al economiei. În acest caz s-au desprins două opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, și anume, revenirea în W (având în vedere revenirea crizei medicale) și revenirea de formă unui semn « radical » adică, se va recupera rapid o parte din scăderea economică, iar recuperarea celeilalte părți va fi lentă.
  • Criză curentă a generat modificarea comportamentului de consum, de muncă, de călătorie. Cea mai mare parte a respondenților, 59%, consideră că aceste modificări de comportament vor fi de lungă durata (de ordinul anilor).
  • Criză curentă a avut un impact puternic asupra anumitor sectoare economice. 44% dintre respondenți consideră că impactul asupra acestor sectoare va fi de lungă durata (de ordinul anilor), în timp ce 33% consideră că impactul asupra anumitor sectoare economice va fi permanent.
  • Respondenții au fost întrebați ce măsuri trebuie luate pentru ieșirea din această criză (întrebare deschisă). Primele trei răspunsuri, în ordinea menționării sunt:
    • Invesții în infrastructură, educație, sănătate
    • Invesții în tehnologie și digitalizare, în special digitalizarea serviciilor publice
    • O mai bună absorbie a fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței parteneriatelor public-private.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică, a fost lansat de către Asociația CFA România în luna mai 2011 și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipatiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include și întrebări referitoare la evaluarea condițiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepția grupului de analiști din comunitatea CFA din România privind evoluția piețelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor și riscurilor, cât și un indicator fundamental de prognoza privind evoluțiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor și inflației.

Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile ÎI și III ale examenului CFA.

scroll to top