Speranța de viață globală a revenit la nivelurile dinaintea pandemiei COVID-19

Conform unui nou studiu realizat în toate cele 204 de țări și teritorii analizate, care au raportat o scădere a ratei mortalității, oamenii trăiesc cu 20 de ani mai mult decât în 1950. Cu toate acestea, există în continuare inegalități majore și se conturează o „criză emergentă” a creșterii ratei mortalității în rândul adolescenților și tinerilor adulți, scrie CNN.

În 2023, speranța de viață era de 76,3 ani pentru femei și 71,5 ani pentru bărbați, potrivit analizelor publicate duminică în revista The Lancet de Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME) al Facultății de Medicină a Universității din Washington – revenind la nivelurile dinaintea pandemiei, după ce a scăzut în perioada de vârf a Covid.

Covid-19 a coborât de pe primul loc în topul cauzelor de deces în 2021 pe locul 20 în 2023, bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale urcând din nou pe primul loc în topul cauzelor de deces la nivel global.

Conform IHME, la nivel mondial, decesele cauzate de boli infecțioase sunt în general în scădere, înregistrându-se o reducere semnificativă a deceselor cauzate de rujeolă, boli diareice și tuberculoză.

Bolile netransmisibile reprezintă în prezent aproximativ două treimi din mortalitatea și morbiditatea globală, incluzând atât decesele, cât și povara mai largă a bolilor. Deși ratele de mortalitate pentru bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale au scăzut din 1990, ratele pentru diabet, boli renale cronice și boala Alzheimer au crescut.

„Creșterea rapidă a populației îmbătrânite la nivel mondial și factorii de risc în continuă evoluție au inaugurat o nouă eră de provocări globale în domeniul sănătății”,

a declarat dr. Christopher Murray, directorul IHME.

„Datele prezentate în studiul Global Burden of Disease sunt un semnal de alarmă, care îndeamnă guvernele și liderii din domeniul sănătății să răspundă rapid și strategic la tendințele îngrijorătoare care remodelează nevoile de sănătate publică.”

Conform noilor cercetări, aproximativ jumătate din povara bolilor la nivel mondial poate fi prevenită, fiind atribuită zeci de factori de risc modificabili.

Hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul ridicat, diabetul și obezitatea se numără printre cei 10 factori de risc cu cel mai mare efect, a constatat IHME. Între 2010 și 2023, s-a înregistrat o creștere cu 11% a poverii bolilor cauzate de indicele de masă corporală ridicat – măsurat în ani de viață pierduți din cauza dizabilității sau a decesului prematur – și o creștere cu 6% din cauza glicemiei ridicate.

Factorii de mediu, cum ar fi poluarea cu particule și expunerea la plumb, s-au numărat, de asemenea, printre cei mai importanți factori de risc, alături de cei legați de sănătatea nou-născuților, inclusiv greutatea mică la naștere și gestația scurtă.

În plus, sănătatea mintală joacă un rol semnificativ în mortalitatea globală, potrivit noii cercetări, cu o creștere a poverii cauzate de anxietate și depresie.

În timp ce populația globală crește și îmbătrânește, ratele de mortalitate în rândul copiilor și tinerilor adulți au crescut în unele părți ale lumii.

În rândul adolescenților și tinerilor adulți, cea mai mare creștere a numărului de decese în ultimul deceniu a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani din America de Nord, cu venituri ridicate, în principal din cauza sinuciderilor, supradozelor de droguri și consumului excesiv de alcool, potrivit cercetării IHME.

Decesele în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani au crescut, de asemenea, în Europa de Est, America de Nord și Caraibe, țări cu venituri ridicate, precum și în rândul adolescenților și tinerilor adulți din Africa subsahariană, din cauza bolilor infecțioase și a accidentelor neintenționate.

La nivel global, pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani, deficitul de fier a fost principalul factor de risc, urmat de alții legați de apa nesigură, salubritate, igienă și malnutriție. Pentru grupa de vârstă cuprinsă între 15 și 49 de ani, primele două riscuri au fost sexul nesigur și accidentele de muncă, urmate de IMC ridicat, tensiune arterială sistolică ridicată și fumatul.

În general, speranța de viață a variat de la 83 de ani în regiunile cu venituri ridicate până la 62 de ani în Africa subsahariană, a constatat IHME.

Această nouă cercetare subliniază „nevoia urgentă ca factorii de decizie să extindă prioritățile în domeniul sănătății”, au afirmat cercetătorii IHME – în special în rândul adolescenților și tinerilor adulți – în loc să limiteze resursele.

„Zeci de ani de eforturi pentru a reduce decalajul din regiunile cu venituri mici, unde există inegalități persistente în materie de sănătate, riscă să fie zădărnicite din cauza recentelor reduceri ale ajutorului internațional”,

a declarat Emmanuela Gakidou, autoare principală a noilor studii și profesoară la IHME.

„Aceste țări depind de finanțarea globală în domeniul sănătății pentru îngrijiri medicale primare, medicamente și vaccinuri care salvează vieți. Fără aceasta, decalajul se va adânci cu siguranță.”