Spre uluiala generală, Ungaria plonjează și mai mult în cea mai lungă recesiune din ultimii 28 de ani

Cifrele oficiale prezentate miercuri de Biroul de Statistică de la Budapesta au arătat că, spre surprinderea tuturor, economia Ungariei a scăzut cu încă 0,3% în trimestrul al doilea al acestui an, în comparație cu trimestrul precedent, a patra contracție consecutivă a PIB-ului țării. Este cea mai lungă contracție economică a economiei maghiare din ultimii cel puțin 28 de ani, conform datelor citate de Bloomberg.

În ritm anualizat, economia Ungariei a scăzut cu 2,4%, a mai anunțat miercuri biroul de statistică.

Cele patru contracții trimestriale la rând reprezintă un record negativ pentru economia maghiară de când au început înregistrările, în 1995.

”Apreciem că această surpriză negativă are drept cauze doi factori: o contribuție pozitivă mai slabă din partea agriculturii decât fusese estimat și o prăbușire totală a sectorului serviciilor, determinată de criza persistentă a costului vieții”, a declarat Peter Virovacz, economist senior la ING.

Guvernul de la Budapesta se preface fericit. ”Semnele sunt bune…”

Ministerul Finanțelor a salutat datele publicate de biroul de statistică și a comentat performanța economiei maghiare cu mult optimism, potrivit unui comunicat al instituției, citat de publicația maghiară Telex.

În comunicatul ministerului, cuvântul ”scădere” (economică) este menționat doar de două ori. În schimb, laudă măsurile economice pe care le-a luat Guvernul și susțin că inflația a fost pusă pe traiectorie descendentă (a fost de 17,6% în iulie).

Termenul corect, potrivit guvernului, este ”atenuare” economică, autorii comunicatului numind direct factorii responsabili de aceasta:

• războiul ruso-ucrainean,
• sancțiunile de la Bruxelles impuse Moscovei,
• mediul extern nefavorabil şi
• Comisia Europeană, care a oprit fondurile europene către Ungaria.

Ministerul de Finanțe este însă optimist după ce a consultat datele: economia maghiară va reveni pe traiectoria de creștere în a doua jumătate a anului, iar anul viitor ar putea să aibă, din nou, performanțe peste media UE, apreciază finanțiștii de la Budapesta.

”Fundamentele economiei sunt stabile: ocuparea forței de muncă este încă la un nivel record, rata șomajului este una dintre cele mai favorabile din Uniunea Europeană, performanța agriculturii și a comerțului exterior este puternică, iar inflația a fost adusă pe o traiectorie descendentă. Deși Ungaria încă nu a primit fondurile de redresare care îi sunt datorate, performanța economiei maghiare depășește cu 4% nivelul de dinaintea epidemiei, în timp ce media UE este de doar +3,1%”, arată comunicatul ministerului.

De asemenea, acesta reamintește că economia maghiară a crescut cu 7,2% în 2021 și cu 4,6% anul trecut, iar în ceea ce privește redresarea de după epidemie, Ungaria depășește Germania, Franța, Cehia și Italia, printre altele.

Potrivit guvernului maghiar, în lunile următoare, creșterea câștigurilor reale ale populației, relansarea consumului, creșterea industriei și îmbunătățirea balanței comerciale pot avea un efect favorabil asupra performanței economiei, iar inflația ar urma să scadă la o singură cifră înainte de sfârșitul acestui an.

Cum stau celelalte țări din Europa Centrală și de Est? România face notă discordantă

Cea mai mare economie din regiune, cea poloneză, a suferit, la rândul său, o scădere în trimestrul al doilea. Amplitudinea sa este anticipată la -2,3% de către un sondaj între economiști, citat de Bloomberg. Polonia se va confrunta astfel cu o a treia contracție economică neconsecutivă de anul trecut încoace, ceea ce, tehnic vorbind, înseamnă că economia nu a intrat în recesiune, potrivit definiției acesteia.

În ritm anualizat, economia poloneză ar putea să se fi contractat cu 0,3%, din cauza inflației-record, prețurile cunoscând cu cea mai rapidă creștere din ultimul sfert de secol.

Tomáš Dvořák, economist senior la Oxford Economics, a declarat că impactul restrictiv al inflației și al politicii monetare mai stricte ar fi trebuit să înceapă să se atenueze la sfârșitul trimestrului trecut, chiar dacă cererea slabă din zona euro reduce cererea de exporturi.

”Pe măsură ce inflația scade și băncile centrale caută din ce în ce mai mult să ajungă înspre o normalizare a politicii monetare, cererea internă ar trebui să înregistreze o oarecare creștere. Totuși, apreciem că acest lucru va fi gradual, într-un ritm lent, fără a atinge un impuls semnificativ înainte de sfârșitul anului”, a declarat Dvořák pentru Bloomberg, înainte de publicarea datelor din Ungaria.

Criza costului vieții din economia Poloniei este un punct major de dispută politică în perioada premergătoare alegerilor legislative care sunt programate pe 15 octombrie, unde partidul de guvernământ PiS (”Lege și Justiție”) conduce în sondajele de opinie, deși majoritatea sa în viitorul Sejm pare nesigură sau, oricum, fragilă.

Tendința de încetinire economică este pregnantă în întreaga regiune. În Cehia, unde inflația a scăzut la o singură cifră în iunie, pentru prima dată după 16 luni, economia a crescut cu doar 0,1% față de trimestrul precedent.

România prezintă o situație diferită, în condițiile în care economia țării a cunoscut creșteri mici în fiecare trimestru în ultimii ani, după șocul provocat de pandemie.

Potrivit datelor publicate miercuri, PIB-ul României a crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea față de trimestrul anterior, peste așteptările economiștilor, în timp în ritm anualizat a crescut cu 1,1%.

În ce privește alte țări din regiune, Slovacia a crescut cu 1,5% față de anul trecut, depășind așteptările pieței, în timp ce Serbia a înregistrat, la rândul său, o creștere mai robustă decât se așteptau analiștii, cu 1,7% față de anul precedent.