Studiu | Aproape trei sferturi dintre români cred că AI-ul poate reduce corupția

Pe măsură ce digitalizarea administrației publice devine un subiect tot mai prezent în spațiul public – de la cloud-ul guvernamental și dosarul electronic, până la utilizarea Inteligenței Artificiale (AI) în instituții publice -, românii manifestă o deschidere pragmatică, dar prudentă, față de integrarea acestor tehnologii în deciziile administrației.

Astfel, 72% dintre români cred că AI-ul ar putea contribui la reducerea corupției și la creșterea transparenței în instituțiile publice, dintre care 44,5% consideră că este nevoie în același timp și de reforme structurale și măsuri de control suplimentare, arată datele celui mai recent studiu realizat de RoCoach și Novel Research. Aproape 27% dintre respondenți susțin că utilizarea AI-ului în administrația publică poate ajuta, dar deciziile trebuie să rămână umane.

Doar 5% dintre participanții la studiu consideră că AI-ul nu va avea niciun impact în sistemul public. Temerile legate de posibile efecte negative, cum ar fi lipsa transparenței sau lipsa responsabilității, sunt exprimate de doar 15,2% dintre români. În schimb, 23,6% cred că AI-ul poate ajuta la simplificarea procedurilor și la reducerea birocrației.

„AI-ul poate fi un instrument valoros pentru administrația publică, cu potențial real de a aduce eficiență și transparență, dar nu cred că trebuie să înlocuiască factorul uman. Oamenii nu cer doar servicii digitale mai rapide, ci vor și un cadru clar de responsabilitate și supraveghere. E un semnal puternic că societatea românească privește inovația tehnologică cu deschidere, dar și cu prudență etică – necesară într-un context în care deciziile statului ne afectează direct”,

explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach și dezvoltator al indicatorului Organizational Transition Quotient (ORQ).

Datele studiului arată că românii nu resping tehnologia, ci cer ca aceasta să fie pusă în slujba cetățeanului, fără a înlocui complet factorul uman. Doar 9,5% percep AI-ul ca având un impact exclusiv negativ, în timp ce cei mai mulți români resping ideea ca algoritmii să ia decizii fără control sau răspundere.

„Românii manifestă deschidere față de AI și transmit un mesaj clar de echilibru și responsabilitate: tehnologia este binevenită, atâta timp cât rămâne sub control uman și funcționează într-un cadru clar de valori, reguli și asumare. Reacția exprimă o așteptare matură și asumată, românii dorindu-și ca inovația să fie însoțită de transparență, reglementare și un dialog autentic cu cetățenii. Acesta devine un semnal important pentru decidenți, arătând că progresul digital capătă legitimitate și eficiență doar atunci când este construit împreună cu societatea”,

adaugă Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Într-un moment în care Uniunea Europeană avansează spre implementarea AI Act și redefinește legislația privind protecția, studiul arată că populația României este favorabilă digitalizării – doar 9,5% percep AI-ul într-o lumină exclusiv negativă -, însă deschiderea vine însoțită de cerințe ferme: 73% dintre respondenți cer intervenție umană clară și mecanisme de responsabilizare.

Încrederea publică devine astfel criteriul central în succesul digitalizării administrației: eficiența nu este suficientă fără transparență, protecția drepturilor fundamentale și asumarea deciziilor.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).