Studiu BCE: Bancnotele euro – cerere tot mai mare, utilizare tot mai redusă

Care poate fi explicația? Analiza BCE oferă un răspuns la paradoxul semnalat și anume că a crescut cererea de bancnote pentru că ele sunt tezaurizate. Atât cetățeni din statele zonei euro, cât și din afara zonei euro, economisesc numerar. În felul acesta, o parte din bani nu ajung în circulație.

Raportul arată că, în pandemie, valoarea bancnotelor aflate în circulație a crescut. Astfel, la sfârșitul anului 2020, valoarea bancnotelor era de aproximativ 1.435 miliarde euro, în creștere cu 11% față de anul precedent. O evoluție neobișnuită, dacă avem în vedere că în ultimii 10 ani creșterea era în medie cu numai 5%. Singura ocazie în care creșterea masei monetare aflată în circulație a fost mai mare decât anul trecut a fost în lunile următoare falimentului Lehman Brothers din septembrie 2008.

Analiza BCE arată că pentru a face lumină asupra paradoxului bancnotelor este esențial să se identifice principalele canale de utilizare a banilor. Raportul recunoaște că este un demers complicat, pentru că în linii mari plățile cash sunt dificil de observat și monitorizat. Dar o serie de metode există, iar BCE menționează că este vorba despre nivelul tranzacțiilor din zona euro, despre economisirea din piața internă și despre cererea de bancnote care vine din statele din afara zonei euro.

Este o mică șmecherie care ajută analiza utilizării banilor și anume tipărirea celei de a doua serii de bancnote euro. Realizând un model economic, circulația bancnotelor se poate afla mai ușor. De exemplu, 92% din plățile sub cinci euro sunt realizate în numerar, plățile sub 15 euro sunt efectuate prin intermediul POS-urilor, iar doar o treime din plățile mai mari de 100 euro sunt făcute în numerar.

Valoarea totală a plăților în numerar făcute de populație a fost de aproximativ 2.000 miliarde euro, iar plățile în numerar chiar dacă scad, rămân totuși cel mai utilizat mijloc de plată.

Estimările BCE arată că în anul 2019 între 30% și 50% din bancnotele euro se aflau în economii din afara zonei euro. Un comentariu este că aceste cifre ne arată că, de facto, statele non-euro fac deja parte din Eurozonă.

Raportul BCE explică o prezență atât de mare de cash în statele din afara zonei euro prin natura funcționării acestor economii care se bazează mult pe tranzacții în numerar, prin preferința populației pentru valute în detrimentul monedei locale și prin așteptările de intrare a țării în zona euro.

Totodată, un studiu recent arată că în Germania persoanele fizice dețineau, în urmă cu trei ani, în medie, economii de 1.400 euro în numerar.

În pandemie, circulația bancnotelor a crescut anormal de mult sau mai exact specific crizelor. În criza „dotcom” din anul 2000, în criza din anul 2008, a crescut cererea de numerar. La fel și în criza Covid. Acest lucru s-a întâmplat în Statele Unite, în Elveția, în Marea Britanie și în zona euro. Japonia a fost o excepție de la regulă. Raportul BCE arată că gestionarea unei crize economice depinde și de gestionarea atentă a banilor cash.

În concluzie, paradoxul bancnotelor este explicat prin cererea crescută de numerar atât din interiorul zonei euro, cât și din afara ei. Este clar că în timpul crizei sanitare s-a creat paradoxul: europenii au vrut să aibă mai mult numerar, bani pe care i-au economisit „la saltea” sau la diverse instituții financiare. În schimb, consumul gospodăriilor, reflectat prin tranzacții, s-a redus. Ceea ce indică un comportament tipic de criză.