SUA le cer aliaților NATO să pună umărul la ”distrugerea sistematică” a Curții Penale Internaționale

Statele Unite încearcă să-și atragă aliații din NATO într-o campanie de ”distrugere sistematică” a Curții Penale Internaționale (CPI), o inițiativă care riscă să tensioneze și mai mult relațiile transatlantice, deja fragile, notează publicația POLITICO.eu.

În cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori NATO, desfășurată la Bruxelles la jumătatea lunii iulie, emisarul american Matthew Whitaker le-a cerut statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice să sprijine desființarea treptată a instituției internaționale și să se retragă din documentul fondator al acesteia, Statutul de la Roma, potrivit a trei diplomați NATO citați de POLITICO sub protecția anonimatului.

La finalul intervenției sale, Whitaker ar fi transmis un avertisment aliaților:

”Vom urmări îndeaproape cine este alături de America”,

potrivit celor trei diplomați.

Presiunile exercitate asupra aliaților pentru a părăsi Curtea Penală Internațională, alimentate de temerea Washingtonului că oficiali americani ar putea fi anchetați și judecați pentru crime de război, fac parte dintr-o campanie mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și regulilor internaționale, pe care le consideră o limitare a libertății de acțiune a Statelor Unite la nivel mondial.

Administrația de la Washington a inițiat retragerea SUA din Acordul de la Paris privind clima, a retras țara din Organizația Mondială a Sănătății și a pus capăt participării americane în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. În același timp, Casa Albă a făcut presiuni asupra unor companii pentru a boicota summitul spațial desfășurat în această săptămână la Paris și a declanșat o serie de războaie comerciale.

În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea SUA la NATO a distribuit delegațiilor statelor membre un document în care Washingtonul afirma că va ”demonta sistematic capacitățile CPI” și solicita ferm aliaților ”să ia imediat măsuri pentru retragere”, potrivit unor detalii din document obținute de POLITICO.

Washingtonul le-a cerut, de asemenea, aliaților să ”examineze amenințarea” pe care CPI ar reprezenta-o pentru propriile țări, să condamne public ceea ce SUA consideră a fi ”depășirea atribuțiilor” de către instanță și să înceteze ”de îndată” orice sprijin material acordat Curții.

”Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse numită CPI”,

se arată în documentul citat de POLITICO.

Deși NATO – în sine – nu este semnatară a Statutului de la Roma, toate statele membre ale Alianței, cu excepția Turciei și Statelor Unite, fac parte din sistemul Curții Penale Internaționale.

Rubio: CPI duce un război împotriva SUA

Campania împotriva CPI a fost lansată în această vară de secretarul de stat american Marco Rubio, care a acuzat instanța că încalcă suveranitatea Statelor Unite.

”CPI și amicii săi duc un război împotriva țării noastre nu cu gloanțe sau rachete, ci prin statute, acorduri și forța așa-numitului drept internațional. Dacă ei cred că ne pot priva de suveranitatea noastră, le vom arăta adevăratul sens al determinării americane”,

a declarat Rubio pe 13 iulie.

Înființată în 2002, Curtea Penală Internațională are misiunea de a judeca persoane acuzate de cele mai grave fapte penale internaționale, inclusiv genocid și crime de război.

CPI a investigat ultima dată acuzații care îi vizau pe oficiali americani în 2020, când a deschis o anchetă privind presupuse crime de război comise de militari americani în Afganistan. Ancheta a fost însă retrogradată ca prioritate un an mai târziu. Ulterior, au apărut solicitări pentru investigarea unor atacuri americane asupra unor ambarcațiuni suspectate de activități legate de droguri în Caraibe.

O sursă de tensiune suplimentară în NATO

Demersul american survine într-un moment delicat pentru NATO. Alianța a fost supusă unor presiuni puternice după ce mai multe state europene au refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, provocând furia președintelui Donald Trump.

La începutul acestui an, Washingtonul a dus Alianța aproape de implozie și prin amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat în componența Regatului Danemarcei, stat membru NATO.

Liderii Alianței au reușit în mare parte să ascundă aceste fisuri în cadrul reuniunii anuale desfășurate la Ankara în iulie. La doar câteva zile distanță, însă, solicitarea americană privind retragerea din CPI a generat noi tensiuni.

Comentariile lui Whitaker au fost catalogate drept ”destul de șocante” de unul dintre diplomații NATO. Un al doilea diplomat le-a descris drept ”dezamăgitoare”.

Ca reacție la intervenția emisarului american, introdusă ca punct secundar pe agenda unei reuniuni obișnuite, Franța și Olanda au apărat CPI și și-au semnalat opoziția față de demersul Washingtonului, potrivit diplomaților citați.

Delegația americană la NATO nu a răspuns solicitării POLITICO de a comenta informațiile. Delegația franceză a refuzat, de asemenea, să comenteze, dar a subliniat ”sprijinul neclintit al Franței pentru CPI”. Ministerul olandez de Externe a indicat declarațiile ministrului de Externe Tom Berendsen, care a spus că țara sa sprijină ”pe deplin” Curtea Penală Internațională.

Diplomații au mai afirmat că emisarii americani au abordat problema și în discuții bilaterale cu state europene.

Departamentul de Stat al SUA a promis o ”verificare sporită” a statelor care refuză să respingă ceea ce Washingtonul numește ”falsa autoritate” a CPI, dar care se bazează în continuare pe sprijinul american. Luna trecută, SUA au impus sancțiuni unor oficiali de rang înalt ai Curții, inclusiv președintei CPI, Tomoko Akane.

Un purtător de cuvânt al CPI a declarat că instituția rămâne concentrată pe îndeplinirea mandatului său ”în mod imparțial, independent și în conformitate cu Statutul de la Roma”, în numele victimelor și în interesul justiției.

”În fața încercărilor de a-i împiedica activitatea, CPI rămâne fermă și rezilientă”,

a transmis acesta.