Suedia, prima țară ”no cash”? Unii tineri suedezi nici nu știu cum arată banii reali

Suedia ar putea fi prima țară care trece la nivelul următor în ceea ce privește banii cash, în condițiile în care pandemia de coronavirus a făcut ca plățile cu numerar să fie pe cale de dispariție în foarte multe state, potrivit Bloomberg. 

Potrivit sursei citate, Stefan Ingves, guvernatorul Riksbank, a remarcat recent că unii tineri suedezi „habar nu au” cum arată banii reali. Acest aspect îl îngrijorează pe Ingves și pe alții, guvernatorul spunând că parlamentarii ar putea fi nevoiți să intervină înainte de a fi prea târziu.

Nu a fost întotdeauna evident că lipsa de numerar ar putea deveni un risc. Trecerea la tranzacții digitale vine cu o mulțime de avantaje, spălarea banilor sau evaziunea fiscală fiind mult mai greu de realizat. Dar Suedia pare să fi trecut de un punct crucial. Dacă nu există deloc bancnote și monede, ce se întâmplă dacă rețelele digitale eșuează? Și ce se întâmplă în cazul unor atacuri cibernetice? Astfel de evenimente pot produce mult mai multe daune decât jafurile băncilor de până acum.

Dacă luminile se sting, trebuie să avem suficient numerar fizic în țară încât să putem reveni la utilizarea banilor fizici dacă există o problemă serioasă, a declarat Ingves.

Suedia încearcă acum să abordeze problema lipsei de numerar în mijlocul unei pandemii care face din contactul cu numerar un risc de sănătate, devenind mai puțin popular ca niciodată. Metoda de plată preferată în aceste zile este contactless, pentru o mai mare siguranță pentru sănătate.

Klarna AB, o bancă suedeză, estimează că 73% din plățile efectuate cu cardul de către clienții săi sunt acum contacless, în creștere de la 63% înainte de pandemie. „Oamenii nu vor să atingă monede și bancnote” sau „să apese butoane”, a spus Viveka Soderback, manager de informații pentru consumatori la Klarna. Coronavirusul „a accelerat această tendință”.

Potrivit ultimelor analize, Suedia are mai puțini bani în circulație decât oriunde în lume, aproximativ 1% din produsul intern brut, în timp ce în SUA procentul este 8% și mai mult de 10% în zona euro.

Ingves spune că problema ridică, de asemenea, chestiuni „practice” cu privire la rolul unei bănci centrale. De aceea, Riksbank a făcut o planificare avansată pentru a afla cum să rămână relevant și cum să se asigure că cetățenii nu se regăsesc brusc fără acces la banii reali.

Avem nevoie de o definiție a cursului adecvat erei digitale. (…) Guvernul va trebui, de asemenea, să elaboreze o legislație care să impună băncilor și companiilor să mențină o capacitate minimă de gestionare a banilor lichizi, a mai adăugat guvernatorul.

În 2017, Riksbank a început să analizeze fezabilitatea emiterii unei monede digitale. La începutul acestui an, a lansat un proiect pilot pentru a afla ce tip de tehnologie este necesară pentru a lansa așa-numita e-coroana.

Plățile cu carduri contactless au crescut în regiunea nordică, tranzacțiile de tip „touch-to-pay” crescând cu 30% în Suedia și 114% în Norvegia din ianuarie până în august, potrivit datelor compilate de furnizorul de servicii de carduri Nets A/S.

Această tendință poate fi observată în întreaga lume. La nivel global, aproape 60% din tranzacțiile Visa în afara SUA se fac cu o atingere a ecranului, potrivit companiei de carduri. În schimb, tranzacțiile contactless au fost rar utilizate în SUA, a declarat într-un raport Banca Federală a Rezervei din Philadelphia.

Între timp, conceptul de bania de buzunar pentru copii pierde teren în Suedia. Doar 16% dintre copiii suedezi primesc alocații regulate sub formă de bancnote și monede reale, arată un sondaj realizat de Sifo în iunie.

Svenska Handelsbanken AB, cel mai mare creditor din Suedia, a introdus o pușculiță digitală pentru a ajuta copiii să-și gestioneze banii de buzunar prin intermediul telefoanelor lor mobile.