The Guardian: Refugiații ucraineni se tem că facturile de la iarnă le vor învrăjbi gazdele

În condițiile în care facturile la energie se adaugă la presiunea asupra gazdelor lor, unii refugiați aleg să se întoarcă acasă, arată The Guardian într-un reportaj. Pe măsură ce se apropie o iarnă incertă și potențial costisitoare, guvernele reduc programele de sprijin pentru ucraineni

În cele șase luni de război în Ucraina, țările care se învecinează cu Ucraina, precum și altele din întreaga Europă, au lansat un efort fără precedent pentru a ajuta milioane de refugiați ucraineni.

Guvernele au finanțat programe de sprijin de urgență, iar milioane de cetățeni obișnuiți s-au oferit voluntar pentru a oferi hrană, îmbrăcăminte și adăpost.

Dar, pe măsură ce se apropie o iarnă incertă și potențial costisitoare, guvernele reduc programele de sprijin pentru ucraineni, în timp ce mulți voluntari care erau fericiți să găzduiască o familie ucraineană pentru câteva săptămâni sau luni realizează acum că războiul ar putea continua ani de zile. Din ce în ce mai mulți refugiați ucraineni se confruntă cu dificultăți în a se descurca.

Unii refugiați ucraineni s-au stabilit în noile vieți în Europa și prosperă. Tinerii și cei care sunt pricepuți să lucreze online au reușit să acceseze ajutoare, să găsească informații și să intre în contact cu persoane dispuse să ajute.

Lucrătorii umanitari spun însă că adesea refugiații mai în vârstă și mai vulnerabili, în special cei care nu vorbesc engleza sau alte limbi străine, sunt cei care nu știu unde să se adreseze și pot rămâne pe drumuri.

Chiar și cei care au bani se confruntă cu nesiguranța de a nu ști când ar putea fi sigur sau posibil să se întoarcă acasă, precum și cu populațiile gazdă care ar putea să le devină ostile în timp, anunță B1 TV.

În Polonia 62% dintre respondenții unui sondaj consideră că sprijinirea refugiaților ucraineni a devenit „prea costisitoare”

Chiar și în Polonia, care a primit mai mulți refugiați decât oricare altă țară și unde ajutorul acordat Ucrainei și ucrainenilor a fost considerat o chestiune de mândrie națională, un sondaj recent a arătat că 62% dintre respondenți au considerat că sprijinirea refugiaților ucraineni a devenit „prea costisitoare”.

Odată cu apropierea iernii, se pare că luptele vor continua, iar zone mari din Ucraina ar putea rămâne fără încălzire, ceea ce a dus la previziuni potrivit cărora noi refugiați ar putea ajunge în Europa și în Finlanda.

Ada Wordsworth, o voluntară britanică care lucrează în și în jurul orașului polonez de frontieră Przemyśl de la începutul conflictului, a declarat că numărul persoanelor care traversează granițele acum este mult mai mic decât în primăvară și că majoritatea ucrainenilor au acum o destinație în minte înainte de a trece granița, după ce au vorbit cu prietenii sau familia care se află deja în străinătate.

Dar, cu toate acestea, în fiecare zi există oameni care traversează fără să știe încotro să se îndrepte în continuare.

„Oamenii care trec acum sunt cei mai traumatizați oameni pe care i-am întâlnit de-a lungul timpului și pur și simplu nu există prea multe de oferit. Imaginați-vă, au rămas în casele lor în tot acest timp, așa că trebuie să li se fi întâmplat ceva foarte rău pentru ca ei să plece acum”, a declarat Wordsworth.

Refugiații care s-au întors acasă și-au dat seama că este mai bine să fii sărac în Europa decât să fii bombardat în Harkov și pleacă din nou

Ea a spus că a păstrat legătura cu mulți dintre oamenii pe care i-a întâlnit la graniță atunci când au ajuns în Polonia, iar mai târziu i-au spus că se întorc acasă pentru că nu au reușit să se stabilească în Europa.

„Am întâlnit o mulțime de oameni care s-au întors pentru că lucrurile sunt prea dificile în Europa, dar apoi ajung înapoi în Harkov și își dau seama că este mai bine să fii sărac în Europa decât să fii bombardat în Harkov, așa că se întorc din nou”, a spus ea.

Situația variază de la o țară la alta, dar în Europa mulți refugiați ucraineni s-au confruntat cu probleme legate de accesul la asistență medicală și educație.

Unii părinți sunt nesiguri în legătură cu trimiterea copiilor lor la școlile din noile lor țări, unde copiii lor nu vor putea vorbi limba locală, mai ales dacă speră să se întoarcă curând acasă.