UE, aproape de blocarea importurilor de țiței rusesc: Germania și Ungaria își flexibilizează pozițiile

Germania și Ungaria, cele două state membre ale Uniunii Europene care au fost principalii oponenți ai interzicerii importurilor de petrol din Rusia, și-au atenuat opoziția față de această măsură în ultimele zile, aceasta putând fi inclusă în al șaselea pachet de sancțiuni pe care îl pregătește blocul comunitar împotriva Moscovei. Poziționarea taberelor europene pe această temă și opțiunile aflate la masa discuțiilor sunt prezentate într-o analiză a publicației Euractiv.com.

Următorul pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei ca răspuns la invazia sa din Ucraina – al șaselea – ar fi fost așteptat să fie prezentat statelor membre la începutul acestei săptămâni, dar, cel mai probabil, va fi amânat câteva zile. Reprezentanții statelor membre nu au discutat și nici măcar nu au primit o formă relativ finală a pachetului de sancțiuni, pe care șeful diplomației europene, Josep Borrell, trebuia să îl depună spre consultare și discuții până astăzi, 27 aprilie, potrivit informațiilor deținute de Euractiv.

Kadri Simson, comisarul UE pentru Energie, a declarat marți la Varșovia că acest al șaselea pachet de sancțiuni este așteptat ”foarte curând”, dar data exactă nu a fost confirmată încă.

Potrivit mai multor diplomați europeni implicați în discuțiile pregătitoare, nu există încă un calendar limpede al discuțiilor, iar cele mai optimiste voci de la Bruxelles susțin că propunerea ar putea fi trimisă, cel mai devreme, săptămâna viitoare.

Între timp, Borrell a spus că subiectul va fi discutat la următorul summit UE, care va avea loc la sfârșitul lunii mai, și că nu se așteaptă la o decizie finală în această privință până atunci.

Embargo-ul importurilor de țiței rusesc, vedeta noului pachet de sancțiuni

”Este greu de anticipat momentul la care statele membre vor reuși să cadă de acord asupra celui de-al șaselea pachet, dar concluzia este că o interdicție generală pe importurile de petrol și gaze este mai puțin probabilă, iar o astfel de propunere nu întrunește 100% din opțiunile membrilor, în această etapă”, a declarat, sub protecția anonimatului, un oficial UE pentru Euractiv.

Aproximativ jumătate din exporturile de țiței ale Rusiei, de 4,7 milioane de barili pe zi, ajung în UE. Văzută dinspre Europa, blocul comunitar își obține aproximativ o treime din energia brută disponibilă din petrol și produse petroliere, în sectoare diverse, de la transport până la industria chimică și petrochimică.

Din 24 februarie, data invadării Ucrainei de către Rusia, Europa a plătit Moscovei 14 miliarde de euro pentru livrările de petrol, potrivit unui raport al Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (Centre for Research on Energy and Clean Air), un think-tank independent fondat în 2019. Întreruperea livrărilor spre Europa ar priva Moscova de un flux major de venituri.

Germania, Polonia și Olanda sunt cei mai mari cumpărători de petrol rusesc din Europa.

Cea mai simplă măsură de sancționare a Moscovei ar fi interzicerea importurilor de petrol, în mod identic cu embargo-ul impus de UE asupra cărbunelui rusesc, luna trecută.

Totuși, în loc de un embargo total, pachetul de sancțiuni pregătit de Bruxelles ar putea opta pentru ”sancțiuni inteligente”, care ar putea include o eliminare treptată a livrărilor de petrol rusesc sau impunerea de tarife la export dincolo de un anumit plafon de preț.

Sancțiunile ar putea fi, de asemenea, aplicate diferit în funcție de modul în care este livrat petrolul, făcând o diferență între petrolul importat prin conducte și cel adus prin cisterne, mai spun surse diplomatice din UE pentru publicația citată.

Premierul estonian Kaja Kallas a cerut crearea unui cont escrow în care să fie reținute temporar unele dintre plățile pentru importurile de energie ale UE cu destinația Moscova. Această mișcare ar însemna că Rusia ar putea accesa acești bani doar într-o etapă ulterioară sau pentru anumite cheltuieli clar precizate, cum ar fi pentru echipamente medicale sau chiar plăți pentru a ajuta la reconstruirea orașelor distruse din Ucraina.

Diplomații UE spun că este puțin probabil ca statele membre să opteze pentru varianta contului escrow propusă de Estonia, întrucât aceasta ar constitui o încălcare a contractelor de livrare a produselor petroliere, caz în care UE ar risca aplicarea unor măsuri unilaterale de către Rusia, la rândul său, eventual chiar suspendarea aprovizionării cu resurse energetice.

Dincolo de embargo-ul asupra petrolului, al șaselea pachet de sancțiuni ar putea să vizeze și sectorul bancar rusesc, inclusiv cea mai mare bancă din țară, Sberbank, potrivit unei declarații a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Până acum, UE a ocolit Sberbank în cadrul rundelor anterioare de sancțiuni, pentru că aceasta, împreună cu Gazprombank, reprezintă unul dintre principalele canale de plată a livrărilor de gaze și petrol din Rusia, pe care țările UE le-au cumpărat, în ciuda războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina.

Poziția ”flexibilizată” a Germaniei și Ungariei

În afara Ucrainei, care cere cu vehemență oprirea importurilor de petrol și gaze din Rusia, pentru a opri astfel conducta de bani europeni înspre mașinăria de război a lui Putin, nerăbdarea crește și printre statele Europei de Est, în special Polonia și Țările Baltice.

Un diplomat provenit din regiune a declarat, sub protecția anonimatului, că

”… decizia ar trebui să fie clară și luată până acum, dar avertismentul nostru nu a fost luat în considerare de la bun început. Orice ezitare va înrăutăți lucrurile pe termen lung”.

Italia, care anterior se opusese încetării imediate a livrărilor de gaze rusești, solicită acum o plafonare a prețului acestuia, idee despre care Roma crede că va priva Moscova de unele dintre resursele sale financiare.

În mod clar, Germania și Ungaria au fost cele mai ferme voci care s-au opus unei interdicții imediate și totale a importurilor de petrol rusesc, pe fondul temerilor că o astfel de măsură le-ar afecta grav propriile economii.

Când vine vorba de Germania, poziția pare să fie pe cale de a se schimba.

După săptămâni de discuții asidue, Germania a ajuns ”foarte, foarte aproape” de a putea scăpa complet de dependența de petrolul rusesc, a declarat ministrul german al Climei și Economiei, Robert Habeck, într-o declarație de marți dimineața, sugerând că Berlinul ar putea pune capăt dependenței față de Moscova ”în doar câteva zile”.

Petrolul rusesc reprezintă în prezent doar 12% din necesarul Germaniei.

Habeck se află într-o vizită în Polonia, unde va avea discuții despre securitatea energetică a Europei. Printre subiectele abordate cu partea poloneză se numără posibilitatea ca rafinăriile din estul Germaniei să poată fi aprovizionate, cel puțin parțial, cu transporturi de petrol prin portul polonez Gdańsk.

Surse apropiate subiectului susțin că este posibil ca discuțiile din Polonia să fi avut o influență majoră în aparenta schimbare bruscă a poziției Germaniei atunci când vine vorba de discuțiile privind următorul pachet de sancțiuni îndreptat împotriva Rusiei.

La rândul său, și Ungaria pare să își fi înmuiat poziția vehementă prin care se opunea, la început, oricărei discuții despre un embargo energetic.

Potrivit Eurostat, în 2020, Ungaria a importat 44,6% din necesarul său de petrol din Rusia.

Gulyás Gergely, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán, a declarat săptămâna trecută că guvernul ungar

”… ar dori să vadă ce propuneri mai sunt pe masă și dacă aceste propuneri includ alternative pentru înlocuirea materiilor prime din Rusia”.

În timp ce Gulyás a respins embargo-ul total privitor la importurile de gaze descriind ideea drept ”inutilă”, el a adăugat că

”… în privința petrolului, situația nu este cu mult mai bună, dar există ceva mai multe alternative”.

Oficialul maghiar a subliniat că este posibilă o conversie a rafinăriei din Százhalombatta, operată de compania MOL, dar aceasta va dura câteva luni și va costa sute de miliarde de forinți.

Ar fi necesar să vedem de unde și în ce cantități ar putea obține Europa petrolul pentru care să înlocuiască materiile prime rusești, cât va costa schimbarea furnizorului în termeni de conversie a instalațiilor de rafinare – proiectate și construite pentru amestecurile de hidrocarburi specifice industriei petroliere rusești – și cine va plăti acest preț, a mai adăugat Gulyás.

Înlăturarea obiecțiilor Budapestei privind interzicerea importurilor de petrol rusesc ar putea afecta și obiectivele politice interne ale lui Orbán.

Pentru a-i proteja pe consumatorii maghiari de creșterea prețurilor la combustibil, cabinetul condus de Viktor Orbán a plafonat prețul carburanților în toamna trecută. Costurile înghețării prețurilor sunt în prezent împărțite între marii jucători de pe piață, benzinarii mici și guvern, care le oferă unele beneficii fiscale și subvenții.

Însă o interdicție de import a petrolului rusesc ar putea afecta puternic capacitatea companiei naționale MOL de a susține plafonul prețului benzinei, care va fi revizuit în curând de guvern, dar care va fi încă în vigoare cel puțin până pe 15 mai.