Ungaria va taxa marile averi în condiţii mai stricte decât cele promise iniţial de guvern

Premierul Peter Magyar spune că Ungaria va taxa marile averi, începând cu 1 ianuarie 2027, în condiţii mai stricte decât cele promise iniţial de guvern, a declarat sâmbătă la Szolnok (centru-estul Ungariei), transmite MTI, potrivit Agerpres, scrie DCNews.

Vorbind în cadrul celei de-a treia etape a turneului său naţional, premierul ungar a precizat că, peste un anumit prag de 500 de miliarde de forinţi (1,37 miliarde de euro), cota de impozitare ar putea depăşi un procent, adăugând că ministrul de Finanţe, Andras Karman, va anunţa detaliile.

Magyar a menţionat că impozitul pe avere a fost una dintre cele mai populare promisiuni ale Partidului Tisza, susţinută inclusiv de alegătorii Fidesz.

Acuzații la adresa premierului

În acelaşi discurs, el a solicitat grupului parlamentar al formaţiunii sale să voteze în unanimitate pentru ridicarea imunităţii sale parlamentare, măsură cerută marţi de procurorul general al Ungariei, în legătură cu o anchetă pentru furt privind un incident din 2024 în care actualul premier este acuzat că a luat telefonul unui bărbat dintr-un club de noapte în timp acesta ce îl filma şi l-a aruncat în Dunăre; Parlamentul European a refuzat anul trecut să-i ridice imunitatea de eurodeputat.

Magyar a subliniat la Szolnok că nu are

“absolut nimic de ascuns”

şi că ar proceda la fel din nou pentru a-şi apăra prietenii sau pe tineri, bărbaţi şi femei, de hărţuirea exercitată de un

“provocator plătit”.

“Aş face-o din nou acum şi, dacă trebuie, voi plăti preţul”,

a adăugat el.

Drepturile privind imunitatea parlamentară au revenit în atenție în Ungaria, după ce procurorii au cerut parlamentului ridicarea imunității a doi foști miniștri, în timp ce o solicitare separată îl vizează pe premierul Péter Magyar.

Dacă Ungaria taxează mai strict averile bogaților, SUA, în schimb, nu se ating de ele. Recent, secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că SUA nu vede

“necesitatea”

de a negocia la scară internaţională o taxare a celor mai mari averi. Totuși, aceasta a îndemnat fiecare ţară să stabilească un sistem fiscal

“echitabil şi progresiv”.

Și Germania este reticentă faţă de o taxare la nivel global a celor mai bogați oameni.

Cota progresivă în România

În România, discuția se învârte în jurul impozitării progresive pentru români.  Recent, într-un interviu DCNews, Bogdan Hossu a explicat cum ar putea funcționa și de ce aceasta trebuie aplicată veniturilor globale, nu doar salariilor.

Preşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa a spus atunci:

“În primul rând, până la salariul minim sau salariul minim plus ceva, cam 10%, nu se aplică impozit, adică orice structură este zero. Cota maximală, care este variabilă de la 48% până la 75%, se aplică la de 5-7 ori salariul mediu pe economie din țara respectivă. Adică, la noi, ce a depășit de exemplu 45.000-50.000 de lei pe lună, ca și venit în structura respectivă.

Al doilea lucru, cota progresivă nu se poate aplica numai salariilor, trebuie să se aplice la veniturile globale, deoarece cota unică este funcțională – fiind unică, se poate face stoparea la sursă, dar tocmai datorită faptului că este variabilă cota diferențiată, din acest punct de vedere trebuie făcută la sfârșitul anului. Nu poți să o faci instantaneu, pentru că veniturile lui nu au o impozitare liniară, ci o impozitare variabilă, tocmai stimulând ceea ce încă nu a reușit nicio politică a niciunui partid, crearea a ceea ce toată lumea se laudă că așa face: clasa de mijloc.”