Ușoară scădere pentru indicele ROBOR la 3 luni

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât miercuri la 4,36% pe an, de la 4,37% pe an marţi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Un nivel mai ridicat al ROBOR a fost consemnat pe 5 august 2013 – 4,40% pe an.

La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 4,44% pe an, de la 4,43% pe an în şedinţa anterioară, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la 4,52%.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,17% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,08%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, ”leul a fost relativ stabil în această perioadă pe piața interbancară, în timp ce alte monede din regiune – forint, zlot – au avut deprecieri semnificative. Zlotul a pierdut de la începutul conflictului din Ucraina 9,5%, iar forintul 8,6%. Tensiunile la noi s-au manifestat mai ales pe piața caselor de schimb valutar la cumpărarea de bancnote de euro sau dolari, dar aici a fost vorba de cu totul altceva – de o cerere crescută de bancnote în valută, de bani fizici, și nu de o tensiune pe cursul de schimb propriu-zis”, a scris reprezentantul BNR pe opiniibnr.ro

În opinia lui, ”această presiune a scăzut pe măsură ce s-a răspuns cererii existente prin punerea la dispoziție de bani fizici, odată ce aceste bancnote au fost aduse din străinătate și distribuite celor care le căutau. Situația de la casele de schimb nu a influențat semnificativ evoluția cursului de schimb pe piața interbancară. De altfel, la sfârșitul săptămânii trecute, tensiunea s-a redus substanțial și la casele de schimb valutar.