Utopia comunistă continuă să le facă rușilor cu ochiul: economia URSS, dată ca model de dezvoltare

Rușii descriu în continuare Uniunea Sovietică, la mai bine de 30 de ani de la dizolvarea sa, drept ”model” pentru economia actuală a Rusiei, potrivit unui studiu realizat de Banca Centrală a Rusiei, prin care autorii au încercat să identifice valorile economice dominante ale rușilor, transmite portalul rus independent The Moscow Times.

Rușii sunt nostalgici după acea economie sovietică în care toate bunurile, inclusiv bunurile de larg consum, erau produse pe plan intern, iar inflația era controlată prin fixarea prețurilor de către stat.

”Mulți respondenți descriu economia ideală ca fiind una autosuficientă, independentă de sprijinul extern, similară cu economia URSS sau cu cea a Chinei moderne”,

scrie Banca Centrală în studiu citat.

Autorii studiului numesc această situație drept proiecția unei ”țări-fabrică”, prin care se pune accent pe suveranitate și putere industrială, aceasta fiind ”narațiunea economică centrală”.

O astfel de economie, potrivit respondenților chestionați de Banca Centrală, posedă ”resurse naturale care sunt percepute ca fiind aproape nelimitate”, precum și ”capital uman bogat”. Acest lucru îi permite ”să producă orice bunuri, inclusiv bunuri de larg consum, exclusiv pe plan intern”.

Conform studiului, Bielorusia a intrat și ea pe lista idealurilor economice ale rușilor, care mai cred că economia SUA ”trăiește doar din speculații financiare”.

”Această bulă va exploda inevitabil. Ca atare, avem nevoie de o economie reală care produce bunuri”,

descrie Banca Centrală ”fenomenul central” identificat în studiu.

Sub un astfel de model, rușii consideră că inflația ar trebui controlată printr-o intervenție strictă și directă a guvernului.

”Singura modalitate eficientă de a opri creșterile de prețuri este reglementarea lor administrativă. Cel puțin pentru cele mai elementare bunuri alimentare, pentru îmbrăcăminte, medicamente și bunuri destinate copiilor”,

descrie Banca Centrală logica respondenților.

În opinia rușilor, inflația este cel mai adesea determinată de ”lăcomia afaceriștilor”, de ”marjele nesimțite de profit” și de ”dorința de a profita în detrimentul oamenilor obișnuiți”.

”Acest lucru ar trebui pedepsit aspru, cu amenzi impuse pentru creșterea prețurilor peste un nivel justificat din punct de vedere economic. Salariile oamenilor cresc mult mai puțin decât inflația. În cele din urmă, poți cumpăra mult mai puțin cu venitul tău. Creșterea prețurilor trebuie reglementată astfel încât să nu depășească niciodată rata de creștere a veniturilor”,

descrie Banca Centrală conceptul de reglementare a prețurilor identificat de participanții la studiu.

Totodată, adesea oamenii consideră dificil să accepte închiderea fostelor întreprinderi sovietice și nu înțeleg motivele declinului lor și al modelului economic din era sovietică.

Multe dintre aceste fabrici sovietice produceau tehnică și bunuri militare care nu mai erau necesare în aceleași cantități după sfârșitul Războiului Rece sau fabricau bunuri care au devenit necompetitive după deschiderea pieței rusești către companiile străine, situație valabilă, de altfel, în majoritatea statelor din fostul bloc comunist. Cu toate acestea, vestea redeschiderii unor astfel de fabrici le stârnește rușilor o stare de satisfacție și aprobare.

”Cred că avem un potențial de producție atât de mare; de ​​ce nu a fost folosit, asta chiar nu înțeleg

Pot spune că asta se întâmplă chiar și în orașul meu natal, Sîzran, un fost oraș industrial; existau acolo 6-7 fabrici, iar acum au mai rămas doar două. Erau fabrici de utilaje grele și de materiale plastice, adică genul acela de fabrici mari care ar fi putut produce piese de elicoptere pe vreme de război.

Chiar mă bucur când aud la știri despre o veche fabrică sovietică care a fost redeschisă. Pentru că, serios, suntem o țară cu asemenea oportunități…!”,

potrivit unui respondent citat în studiul Băncii Centrale a Rusiei.

”Am uitat de zilele când puteam produce singuri orice, acum am început să importăm din străinătate.

Apoi, piața a devenit mai diversă, au apărut țesături, accesorii și orice altceva pe care le importam din China.

Apoi piața a devenit mai puțin accesibilă.

Ei bine, înțeleg că acum producția revine pe drumul cel bun și cred că este lucrul corect de făcut. Trebuie să facem toate acestea în propria noastră țară, nu să căutăm în altă parte, pentru că avem oameni care pot să câștige bani din munca lor. Și putem să ne stimulăm producția, așa cum am făcut-o după război”,

spune o altă respondentă.

Subiecții chestionați au dat mai des exemplul Chinei decât cel al economiei URSS. Unul dintre ei a numit economia chineză drept ”cea mai bună economie”:

”Au o industrie foarte bună. Deși condițiile lor de muncă sunt probabil destul de dificile, produc tot, orice!”

Dezvoltarea producției insuflă mândrie în rândul rușilor, care cred că în acest fel ar putea fi redusă și inflația. De altfel, creșterea prețurilor este principala frică economică a rușilor. Studiul citează raționamentul unui respondent:

”Pentru a evita inflația, trebuie să ne reorientăm economia, să o facem mai competitivă. Și să localizăm producția de bunuri cât mai mult posibil în interiorul țării. În consecință, pentru a realiza un anumit produs, ar trebui să folosim doar materii prime rusești. Adică, nu ar trebui să fie numai o linie de asamblare. Dacă toate subansamblele sunt produse în altă parte, iar noi doar asamblăm produsul aici, asta înseamnă că nu vor scădea prețurile. Trebuie să producem cantitatea maximă posibilă de bunuri în interiorul țării pentru a ne asigura prețuri competitive.”