Vampir sau doar filosof ciudat. Este investitorul Peter Thiel cel mai periculos om de pe planetă?

Peter Thiel este celebrul investitor american care a devenit miliardar prin investițiile la PayPal şi Facebook. Dar prin compania Palantir, absolventul german de filosofie Thiel a devenit unul dintre cei mai periculoși oameni din lume, mai ales din pricina opiniilor sale extravagante și nonconformiste.

Peter Thiel este considerat o figură „ciudată”, controversată și unică în Silicon Valley din cauza opiniilor sale profund contrare (contrariene), a ideologiilor politice radicale și a viziunilor sale tehnologice nonconformiste. El nu se încadrează în tiparele clasice ale unui magnat din tehnologie, fiind un libertarian conservator într-un mediu predominant liberal. 

Peter Thiel s-a născut în Frankfurt, Germania, în familia inginerului mecanic Klaus Thiel şi a Susannei Thiel. S-a mutat în Statele Unite ale Americii împreună cu familia la vârsta de un an şi a crescut în Foster City, în California. A studiat filosofia secolului XX la Universitatea Stanford. A absolvit în 1989, iar ulterior a studiat şi în cadrul unui program doctoral la Şcoala de Drept Stanford, până în 1992. Un libertarian declarat, a participat la fondarea publicaţiei Stanford Review în 1987.

Aceasta a devenit cunoscută pentru promovarea bunelor moravuri în cadrul campusului, inclusiv a corectitudinii politice şi împotriva discursurilor de ură. Stanford Review este acum principala publicaţie conservatoare/libertariană a universităţii. Thiel s-a împrietenit şi cu alţi studenţi la Stanford, dintre care majoritatea au contribuit la realizarea Stanford Review. Printre ei se află Keith Rabois, David O. Sacks şi Reid Hoffman. Câţiva dintre ei au lucrat ulterior la PayPal şi fac parte din PayPal Mafia (numele cu care este cunoscută echipa fondatoare a PayPal).

În perioada studiilor la Stanford, Thiel l-a întâlnit şi pe antropologul René Girard, a cărui teorie mimetică l-a influenţat. Thiel a lucrat pentru judecătorul J.L. Edmondson la Curtea de Apel a Statelor Unite ale Americii, la un an după absolvirea Şcolii de Drept Stanford. Între 1993 şi 1996, a tranzacţionat pentru Credit Suisse Group, trei ani mai târziu, a pus bazele fondului multistrategie Thiel Capital Management.

A fondat sistemul de plăţi online PayPal în 1998, împreună cu Max Levchin. Compania a fuzionat ulterior cu X.com, condusă atunci de Elon Musk şi a devenit companie publică la data de 15 februarie 2002. În cursului aceluiaşi an, a fost preluată de eBay pentru 1,5 miliarde de dolari.

Cele 3,7% acţiuni deţinute de Thiel în companie valorau 55 de milioane de dolari la momentul achiziţiei. În august 2004, Thiel a făcut o investiţie de 500.000 de dolari în reţeaua socială Facebook, în schimbul unui procent de 10,2% din companie şi s-a alăturat astfel consiliului director al companiei. Aceasta a fost prima investiţie în Facebook. În mai 2012, Thiel a vândut 16,8 milioane de acţiuni Facebook pentru 638 de milioane de dolari, la un preţ de aproape 38 de dolari/acţiune, iar în august 2012 a vândut aproape toate acţiunile rămase pentru circa 1 miliard de dolari. A păstrat un pachet de acţiuni şi are încă un loc în consiliul director. În 2005, Thiel a creat Fondul Fondatorilor, o companie de venture capital cu sediul în San Francisco.

Thiel a făcut investiţii în numeroase start-up-uri, atât personal, cât şi prin fondurile sale de investiţii, printre acestea aflându-se LinkedIn, Yelp, Inc., Quoara, Booktrack, Big Think, Palantir. În cercurile din Silicon Valley, Thiel este considerat Don-ul din PayPal Mafia. În cadrul unei conferinţe, a declarat că printre obiectivele sale se numără lupta împotriva îmbătrânirii, un domeniu în care nu s-a investit şi nici nu s-au făcut suficiente studii. A susţinut numeroase cauze în domenii diverse; libertarian conservator declarat, este implicat şi în politică şi a fost şi coproducător al filmului Thank You For Smoking, ce are ca bază romanul omonim al lui Christopher Buckley.

Principalele motive pentru care Peter Thiel este perceput ca fiind excentric sau controversat

• Libertarianism radical și ideea că democrația a eșuat: Thiel a afirmat că nu mai crede că libertatea și democrația sunt compatibile, argumentând că votul extins (inclusiv dreptul de vot al femeilor) a îngreunat promovarea libertății economice.
• Contrarianism strategic (“Monopoly or Die”): Thiel crede că a face ce face toată lumea duce la mediocritate. El promovează ideea că startup-urile ar trebui să țintească monopolul, nu competiția, deoarece “competiția este pentru fraieri”.
• Viziuni transhumaniste și nemurirea: Thiel este interesat de tehnologii care prelungesc viața (transhumanism) și a investit în cercetări care vizează combaterea îmbătrânirii, considerând moartea ca o problemă tehnică ce poate fi rezolvată.
• Susținerea lui Donald Trump: Într-un Silicon Valley dominat de vederi de stânga, Thiel a fost unul dintre puținii lideri tehnologici care l-au susținut public pe Donald Trump în 2016 și a jucat un rol cheie în ascensiunea politică a lui JD Vance.
• Procesul împotriva Gawker: Thiel a finanțat în secret procesul intentat de Hulk Hogan site-ului de bârfe Gawker, ceea ce a dus la falimentul publicației. Acest gest a ridicat semne de întrebare privind utilizarea averii pentru a reduce la tăcere presa.
• Declarații recente despre “Antichrist” și AI: În 2025, Thiel a stârnit controverse prin prelegeri în care a descris criticii inteligenței artificiale și reglementările tehnologice drept “legionarii Antichristului”, susținând că teama de catastrofe globale este exploatată pentru a impune un guvern mondial.
• Proiecte utopice: A explorat ideea de a construi insule artificiale (seasteading) care să funcționeze ca utopii libertariene, în afara jurisdicției statelor existente.

Peter Thiel este vampir?

În 2016, Inc. lansa o știre sub titlul „Peter Thiel este foarte, foarte interesat de sângele tinerilor”. Articolul debuta cu următoarea, foarte curioasă, afirmație: „dacă este ceva care-l excită pe Thiel, atunci este ideea de a primi, prin transfuzie, în propriile vene, sângele unor tineri”.

Aceia dintre noi care se obosesc să citească și articolele, nu doar titlurile (dar cine mai are azi timp de așa ceva?!) descoperă că povestea este despre Ambrosia, o companie din Monterey, California, care desfășura, la acea vreme, un experiment medical numit „Transfuzii de plasmă de la donatori tineri și biomarkerele legate de vârstă”. Testele încercau să determine dacă practica de a injecta pacienților mai în vârstă sânge de la persoane mai tinere aducea sau nu beneficii medicale.

Partea relevantă a poveștii este dezvăluirea că fondatorul companiei Ambrosia – medicul Jesse Karmazin, școlit la Stanford – a primit din senin un telefon de la Jason Camm, medic-șef la Thiel Capital și „directorul personal de sănătate” al lui Peter Thiel. Asta înseamnă, evident, că „directorul personal de sănătate” al lui Peter Thiel este interesat în mod deosebit de tehnologii de prelungire a vieții.

După care reporterul de la Inc. citează un interviu luat personal lui Thiel, cu un an în urmă, în care, discutând, în general, despre biotehnologie și medicina de prelungire a vieții, Thiel făcuse câteva aluzii la interesul lui pentru sânge tânăr:

“Nu sunt sigur că am descoperit deja un panaceu care să funcționeze. Este posibil să existe lucruri care funcționează punctual. Mă gândesc la parabioză, care cred că este ceva foarte interesant. Au injectat sânge de la șoareci tineri unor șoareci bătrâni și au constatat o reîntinerire semnificativă. Și asta e… Asta este ceva care… din nou, este una dintre chestiile alea foarte ciudate pe care oamenii le studiau în anii cincizeci și care, între timp, au fost abandonate. Cred că sunt multe astfel de lucruri care, foarte ciudat, nu au fost îndeajuns explorate.”

În cele din urmă, articolul nu ajunge la nicio concluzie majoră. Notează că Ambrosia făcea teste clinice pe adrenochrome, iar nu trafic pentru profit cu această substanță. Și, oricum, chiar dacă Ambrosia ar fi făcut astfel de afaceri, nu există nicio probă că Thiel i-ar fi fost printre clienți.

Chiar și așa, n-a trecut mult și senzaționala poveste a devenit din ce în ce mai senzațională cu fiecare repovestire.

Trebuie să admitem că nu există nicio probă că Peter Thiel este o creatură nocturnă tip zombi care iese, seară de seară, din coșciug, se transformă în liliac și se hrănește cu sângele inocenților; dar (în ciuda protestelor lui) nici probe decisive că nu este n-avem, scrie Contramundum.

Uriașul pericol Palantir

Palantir Technologies este considerată controversată și, de către unii critici, periculoasă din cauza rolului său central în supravegherea în masă, analiza avansată a datelor pentru agențiile guvernamentale și implicarea în tehnologii militare și de securitate.  Compania furnizează software (precum Gotham și Foundry) care integrează seturi masive de date disparate — de la înregistrări telefonice și postări pe rețelele sociale, la date biometrice și financiare — permițând utilizatorilor (agenții de spionaj, poliție, armată) să identifice tipare și să urmărească persoane. 

Iată principalele motive pentru care Palantir este considerată periculoasă:

• Supraveghere guvernamentală și abuzuri: Software-ul Palantir este utilizat de agenții precum ICE (U.S. Immigration and Customs Enforcement) pentru a localiza și deporta imigranți, ridicând temeri privind profilarea rasială și încălcarea drepturilor omului. Criticii susțin că aceste instrumente pot fi folosite de guverne pentru a viza activiști sau opozanți politici.
• Analiză de date cu “sânge pe mâini”: Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat Palantir de lipsa de diligență în ceea ce privește clienții săi, tehnologia fiind folosită în operațiuni care provoacă pierderi de vieți omenești, inclusiv în Gaza sau în conflicte militare.
• Arme cu inteligență artificială: Palantir este implicată în dezvoltarea de IA pentru sistemele de țintire militară, transformând datele în “informații letale” care ajută la luarea deciziilor în războaiele moderne.
• Lipsa transparenței și controlului: Combinația de date izolate într-un singur loc permite o “vizibilitate aproape în timp real” asupra persoanelor, fără ca cetățenii să știe că profilul lor este analizat sau să poată contesta aceste date.
• Riscuri privind viața privată (GDPR): În Europa, utilizarea Palantir de către forțele de poliție ridică îngrijorări majore legate de protecția datelor sensibile (sănătate, opinii politice) și “suveranitatea digitală”, existând riscul ca autoritățile americane să aibă acces la date europene prin intermediul CLOUD Act.