20% din măștile folosite în România sunt măști ”fashion” și nu protejează împotriva SARS-CoV-2

Una din cinci măști folosite de români este mască fashion, atrage atenția Asociația Pro Consumatori (APC), care cere Ministerului Sănătății ”să dispună de îndată testarea măștilor comercializate în România”, potrivit unui comunicat de presă al Asociației.

Pe lângă Ministerul Sănătății, alte patru instituții ale statului sunt somate să treacă la acțiuni concrete pentru protejarea eficientă a sănătății publice, în contextul pandemic.

Astfel, APC solicită Direcției Generale a Vămilor să acorde atenția cuvenită procesului de vămuire a importurilor de măști de protecție și a altor materiale sanitare (dezinfectanți, combinezoane, viziere etc.) folosite în această perioadă pentru protecția împotriva SARS-CoV-2. De asemenea, Asociația solicită Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor să verifice de îndată dacă etichetarea acestor produse este înșelătoare.

În plus, APC solicită Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale să verifice conformitatea măștilor faciale de uz medical, iar Inspecției Muncii să verifice conformitatea echipamentelor individuale de protecție (semi-măști filtrante împotriva particulelor).

În atenția consumatorilor, APC enumeră câteva dintre caracteristicile măștilor fashion, în raport cu măștile medicinale. Astfel, măștile fashion:

• sunt lavabile, reutilizabile și ajustabile,
• nu oferă protecție împotriva bacteriilor și virusurilor,
• oferă protecție doar împotriva inhalării prafului, polenului și stropirii cu picături mari de salivă,
• nu protejează împotriva Covid-19,
• nu sunt sterile,
• nu sunt dispozitive medicale, adică nu îndeplinesc cerințele standardului SR EN 14683:2019,
• nu sunt echipamente individuale de protecție, adică nu îndeplinesc cerințele standardului SR EN 149:2009.

În ceea ce privește măștile de protecție respiratorie împotriva SARS-CoV-2, APC recomandă consumatorilor să folosească în această perioadă fie măști faciale de uz medical, fie semi-măști filtrante împotriva particulelor. Măștile faciale de uz medical sunt fabricate cu respectarea cerințelor standardului SR EN 14683:2019 și sunt de trei tipuri:

• tip I la care parametrul eficiență de filtrare bacteriană este mai mare sau egal cu 95%,
• tip II la care parametrul eficiență de filtrare bacteriană este mai mare sau egal cu 98%,
• tip II R la care parametrul eficiență de filtrare bacteriană este mai mare sau egal cu 98% (măștile tip II R se deosebesc de cele tip II prin capacitatea acestora de a reține eventualele jeturi de fluide direcționate către acestea, precum și printr-o mai bună respirație).

Semi-măștile filtrante împotriva particulelor sunt fabricate cu respectarea cerințelor standardului SR EN 149:2009 și sunt de trei tipuri:

• FFP1 unde capacitatea de filtrare pentru particule cu dimensiune medie de 0,3 microni este mai mare sau egală cu 80%,
• FFP2 unde capacitatea de filtrare pentru particule cu dimensiune medie de 0,3 microni este mai mare sau egală cu 94%,
• FFP3 unde capacitatea de filtrare pentru particule cu dimensiune medie de 0,3 microni este mai mare sau egală cu 99%.

Măștile de tip FFP1 și FFP2 sunt prevăzute cu valve de expirație care asigură doar protecția celui care poartă masca față de aerosolii din atmosferă, însă aerul expirat, potențial contaminat, nu este filtrat înainte de a fi eliberat în atmosferă, mai precizează Asociația.

“România este în play-off-ul Uniunii Europene în privința importului de măști cu o valoare de 272 milioane de euro în primele șase luni de pandemie, însă până la această dată nu a transmis nici măcar o alertă pe platforma Safety Gate.

 

Acest fapt demonstrează că nu există preocupare din partea instituțiilor statului român cu atribuții în domeniul materialelor sanitare pentru a asigura populației României măști conforme care să o protejeze împotriva infecției cu SARS-CoV-2.

 

Costurile legate de testarea parametrilor de conformitate a măștilor de protecție respiratorie împotriva SARS-CoV-2 sunt insignifiante ca mărime pentru bugetul unei instituții ca Ministerul Sănătății, variind între 300 lei (determinarea rezistenței la stropire) și 650 lei (determinarea eficienței de filtrare bacteriană) pentru un tip de mască.

 

Având în vedere că Ministerul Sănătății nu dorește testarea măștilor de protecție folosite de români în această perioadă, nu ne rămâne decât să citim eticheta și să plecăm de la premisa că anumiți producători sunt de bună credință și nu ne pun viața și sănătatea în pericol prin punerea la vânzare de măști neconforme.

 

Folosiți numai măști fabricate în România pe eticheta cărora există mențiunea referitoare la parametrul eficiență de filtrare bacteriană sau cea referitoare la faptul că protejează împotriva SARS-CoV-2, ambele mențiuni fiind însoțite de specificarea standardului agreat la nivelul Uniunii Europene, respectiv SR EN 149 sau SR EN 14683”,

spune Costel Stanciu, președintele APC.