La aproape 10 ani de la Brexit, Londra și UE încearcă să repare ruptura. Ce prevede noul acord
Marea Britanie și Uniunea Europeană încearcă să relanseze relațiile economice și politice, la summitul desfășurat vineri, 20 noiembrie, la Bruxelles. Premierul britanic Andy Burnham se întâlnește cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, António Costa, pentru a conveni asupra unui nou pachet de măsuri care să reducă barierele comerciale și să apropie cele două părți, la aproape un deceniu de la referendumul pentru Brexit, relatează The Guardian, citat de TVR Info.
Discuțiile vizează un acord privind comerțul cu produse alimentare și agricole, reconectarea piețelor de carbon, un program de mobilitate pentru tineri și intensificarea cooperării în domeniul securității și al migrației. Potrivit informațiilor publicate de The Guardian, negocierile au continuat până în ultimele ore înaintea summitului, iar statele membre ale Uniunii Europene nu au blocat textul de compromis transmis în urma discuțiilor diplomatice.
Unul dintre cele mai importante puncte ale înțelegerii este facilitarea comerțului cu alimente și băuturi. Acordul ar urma să reducă o mare parte dintre controalele și formalitățile introduse după Brexit pentru produsele de origine animală și vegetală. În schimb, Marea Britanie va trebui să se alinieze la standardele europene în domeniile vizate.
Un alt capitol important îl reprezintă reconectarea sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii de carbon din Marea Britanie și Uniunea Europeană. Măsura ar putea reduce costurile pentru companiile care exportă produse cu emisii ridicate, precum oțelul, cimentul și electricitatea, și ar contribui la eliminarea unor bariere comerciale.
Summitul prevede și un program de mobilitate pentru tineri. Potrivit compromisului negociat, până la 100.000 de cetățeni ai Uniunii Europene, cu vârsta sub 31 de ani, ar putea veni anual în Marea Britanie în cadrul unei scheme care le-ar permite să locuiască, să muncească și să studieze de cealaltă parte a Canalului Mânecii. Programul ar urma să ofere oportunități similare și tinerilor britanici în statele membre ale Uniunii Europene. Participarea ar putea fi posibilă pentru perioade de până la trei ani.
Discuțiile privind taxele universitare pentru studenții europeni care învață în Marea Britanie nu au fost însă încheiate definitiv. Cele două părți au convenit asupra unui acord suplimentar, care urmează să clarifice această problemă în următoarele șase luni.
Un subiect sensibil al negocierilor a fost și influența pe care Londra o va avea asupra viitoarelor reglementări europene privind standardele alimentare și agricole. Marea Britanie nu va avea drept de vot în procesul de adoptare a legislației europene, însă va putea fi consultată în etapele importante ale elaborării noilor reguli. Disputa a fost alimentată în special de poziția Franței, care s-a opus acordării unor drepturi de decizie Marii Britanii, în condițiile în care aceasta nu mai este membră a Uniunii Europene.
Un alt element al acordului îl reprezintă cooperarea în domeniul migrației ilegale. Potrivit unui proiect de declarație comună, Marea Britanie și Uniunea Europeană intenționează să înceapă discuții oficiale privind posibilitatea transferării persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse către centre din țări terțe. Inițiativa ar face parte dintr-un efort mai amplu de combatere a rețelelor de trafic de migranți și de gestionare a traversărilor ilegale ale Canalului Mânecii.
Cele două părți vor începe, de asemenea, negocieri privind posibilitatea participării Marii Britanii la piața energetică a Uniunii Europene, în contextul preocupărilor legate de securitatea aprovizionării și de efectele războiului din Ucraina.
Premierul Andy Burnham susține că apropierea de Bruxelles ar putea aduce beneficii economice concrete pentru populație și companii, prin reducerea costurilor, simplificarea schimburilor comerciale și crearea unor noi oportunități pentru tineri. Înaintea summitului, acesta a declarat că este pregătit să renunțe la acord dacă nu va considera că termenii negociați sunt în interesul Marii Britanii.
Discuțiile au loc într-un context politic sensibil, la aproape zece ani de la referendumul din 2016 privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Deși guvernul britanic urmărește consolidarea relațiilor cu blocul comunitar, actualul pachet nu presupune revenirea țării în Uniune, în piața unică sau în uniunea vamală.
Summitul de la Bruxelles este considerat un nou pas în redefinirea relației dintre Londra și Bruxelles, după ce Brexitul a generat schimbări importante în comerț, mobilitatea cetățenilor și cooperarea economică. Liderii celor două părți încearcă să găsească un echilibru între apropierea economică și păstrarea statutului Marii Britanii în afara Uniunii Europene.









