9 din primele 10 orașe din lume care încurajează economia colaborativă sunt din Europa de Est

Un studiu realizat de organizația non-guvernamentală Consumer Choice Center evidențiază unele dintre cele mai dinamice orașe ale lumii prin încurajarea economiei colaborative. Dintre primele 10 orașe din top, 9 sunt din Europa de Est. Din alte părți ale lumii, doar metropola braziliană São Paulo și-a făcut loc în fruntea clasamentului.

Ce este economia colaborativă?

Conceptul economiei colaborative (”sharing economy”) este clădit pe ideea folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde crearea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun. Sistemele economiei colaborative se manifestă într-o multitudine de forme și folosesc frecvent puterea calculatoarelor pentru a permite accesul la informație al persoanelor, companiilor, organizațiilor neguvernamentale si guvernelor, acces la informație care permite distribuirea, împărțirea și refolosirea excesului de bunuri și servicii.

Exemple uzuale de economie colaborativă practică sunt oferite de companii care funcționează direct între consumatori, pe principiul peer-to-peer (P2P), precum Airbnb, JustShareIt, Taskrabbit, Uber, BlaBlaCar, platforme de crowd-funding (KickStarter și IndieGoGo), platforme de educație online pe diverse nișe (Italki, StudySoup, Duolingo sau Udemy), precum și diferite forme de colaborare între autorități și cetățeni, sub forma bugetării participative sau guvernării deschise (open government).

Indicele dezvoltat de Consumer Choice Center este primul de acest fel și oferă consumatorilor informații despre ce oraș oferă cea mai mare varietate de servicii colaborative și asigură un acces ușor la acestea.

De pildă, dacă vă gândiți la o vacanță la Dublin și sunteți un mare fan al scuterelor electrice, veți fi dezamăgiți să aflați că acestea sunt interzise acolo. Într-o manieră similară, indicele arată unde ați putea obține venituri suplimentare conducând Uber, Bolt sau un alt serviciu similar, fără a fi nevoie de permise speciale.

Primele 10 orașe conform indicelui sunt Tallinn, Riga, Vilnius, Moscova, Sankt Petersburg, Varșovia, Kiev, São Paulo, Tbilisi și Helsinki. Pe de altă parte, Praga, Dublin, Amsterdam, Bratislava, Ljubljana, Sofia, Tokyo, Haga, Luxemburg și Atena s-au regăsit la celălalt capăt al listei. Studiul a inclus 52 de orașe, dintre care Bucureștiul este singurul oraș din România, clasat la mijlocul clasamentului, pe locul 28.

Maria Chaplia, responsabilă pentru afaceri europene la Consumer Choice Center și una dintre realizatoarele studiului, a declarat că topul arată disponibilitatea serviciilor de economie colaborativă, precum și ușurința accesului utilizatorilor la acestea. Orașele care au cel mai mic punctaj au ales o reglementare excesivă în dauna interesului consumatorilor, limitând astfel în mod semnificativ alegerea consumatorilor.

“Economia colaborativă ne-a transformat viața într-o varietate de moduri. Rezervarea vacanțelor prin intermediul platformelor de profil și folosirea telefonului pentru a comanda o mașină ca să ne ducă la o întâlnire la care altfel am întârzia sunt activități uzuale pentru mulți dintre noi. Aceste avantaje pentru consumatori sunt adesea subminate de reglementarea excesivă și de impozitare”, spune Chaplia.

„Actuala pandemie COVID-19 a demonstrat, o dată în plus, cât de mult poate contribui economia colaborativă la accesul consumatorilor la bunuri și servicii esențiale, în același timp dezvăluind restricțiile și reglementările care o subminează”, a declarat Chaplia.

Privind clasamentul, acesta este condus de capitalele celor trei țări baltice.

“Cele mai mari trei orașe baltice sunt cele mai favorabile economiei colaborative. Estonia este binecunoscută pentru continua sa expansiune digitală, iar faptul că există chiar și o aplicație de car-pooling pentru copii, consolidează acest fapt. Toate cele 10 orașe fruntașe au un punctaj ridicat atunci când vine la partajarea resurselor, ceea ce înseamnă că, pe lângă accesibilitatea serviciilor, autoritățile locale nu împovărează economia colaborativă cu impozitele locale sau cu cerințe speciale de autorizare”, explică autoarea studiului.

Indicele Economiei Colaborative a luat în calcul disponibilitatea și ușurința accesului consumatorilor la următoarele servicii: ride-sharing (servicii partajate de călătorie), flat-sharing services (servicii partajate de închiriere de locuințe), scutere electrice, professional car sharing (servicii de partajare de mașini și utilaje profesionale), peer-to-peer car rental (închiriere directă de mașini) și gym sharing (existența de săli partajabile pentru practicarea sportului).