Declarație comună | Un grup pestriț de state membre UE cere accelerarea ”tranziției verzi”

Uniunea Europeană trebuie să accelereze implementarea de măsuri care să aibă drept scop dezvoltarea sectorului energiei regenerabile și a eficienței energetice, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, potrivit unei declarații comune semnate de un grup surprinzător de eterogen alcătuit din 11 state membre UE, potrivit Euractiv.com. Lista nu cuprinde și România.

”Avem nevoie de o tranziție rapidă la energia regenerabilă, ca sursă de energie accesibilă și sigură, contribuind astfel la protejarea consumatorilor noștri de creșterile de prețuri ca urmare a dependenței de importuri”, potrivit textului declarației comune semnate de Austria, Germania, Danemarca, Spania, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Olanda, Suedia și Slovenia.

Dincolo de îngrijorările privind consumatorii, există preocupări privitoare la sumele pe care Europa le trimite Rusiei în schimbul importurilor de materii prime energetice. De la izbucnirea războiului, UE a plătit Rusiei 35 de miliarde de euro pentru combustibili și energie, comparativ cu suma de abia 1 miliard de euro alocată pentru apărarea Ucrainei, potrivit unei declarații din această săptămână a lui Josep Borrell, șeful diplomației europene.

Pentru a reduce dependența Europei de combustibilii fosili de proveniență rusească și pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE, cele 11 țări cer liderilor europeni ”să fie îndrăzneți” și ”să continue cu hotărâre pe drumul spre tranziția verde”.

”UE a dat dovadă de o comuniune istorică și a luat măsuri decisive ca răspuns la comportamentul agresiv al Rusiei. Trebuie să menținem aceeași unitate și determinare pentru a deveni independenți de combustibilii fosili din Rusia cât mai curând posibil, prin accelerarea tranziției ecologice către neutralitatea climatică în UE cel târziu până în 2050”, se mai arată în declarația comună.

Aceștia fac apel la ceilalți lideri din UE să colaboreze pentru a cădea de acord în cadrul negocierilor privind pachetul ”Fit for 55”, prezentat anul trecut în iulie, care creează bazele reformei politicii climatice a Europei, cerând, totodată, ”o implementare ambițioasă și rapidă a acestuia”.

Noua politică climatică prevede crearea unei ”piețe interne de energie a Uniunii Europene, deschisă și interconectată”, pentru a minimiza șocurile pe prețuri cauzate de întreruperile de aprovizionare, precum și o nouă schemă de comercializare a certificatelor de emisii.

”Acest lucru este esențial pentru ca UE să fie aptă pentru a ajunge la independența energetică de combustibilii fosili din Rusia, este singura modalitate prin care putem aborda criza climatică, este singurul răspuns posibil la comportamentul agresiv al Rusiei și posibilitatea de a asigura o aprovizionare independentă cu energie a UE, curată, fiabilă și ieftină pentru viitor” conform declarației comune citate.

Cele 11 țări adaugă că Europa ar trebui să nu se abată de la planurile de renunțare la combustibilii fosili și să rămână pe drumul către neutralitatea emisiilor nete până în 2050.

Abordarea grupului care semnează declarația comună vine pe fondul eforturilor tot mai susținute ale Uniunii Europene de a căuta alternative pe termen scurt la gazul rusesc, așa cum este gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA. În acest sens, mai multe voci din spațiul european au început să ceară o accelerare a construirii de infrastructură pentru GNL în Europa, poziție care a atras critici din partea grupurilor ecologiste.