Summit G7: Închiderea completă a importurilor prin gazoductelor rusești nu este de neconceput
”Rusia a redus deja substanțial fluxul de gaze către Germania, precum și cel prin Ucraina, așa că închiderea conductelor nu este de neconceput”, a declarat Jeffrey Schott, membru senior la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, citat de postul american de televiziune CNBC. Comentariile sale au fost făcute în contextul în care liderii grupului celor mai bogate șapte națiuni ale lumii se întâlnesc la München, în Germania, pentru cel mai recent summit G-7.
”Grupul celor 7” trebuie să se pregătească pentru o închidere completă a gazoductelor rusești în termen scurt, ceea ce ar putea avea consecințe grave pentru economia Europei, a avertizat Schott într-o intervenție la CNBC.
”G7 trebuie să se pregătească pentru oprirea completă a gazului. G-7 poate face față unei reduceri de petrol. Există și alte zone din lume de unde se pot face aprovizionări, dar dacă gazul ar fi oprit, asta ar avea consecințe grave. Rusia a redus deja substanțial fluxul de gaze către Germania și prin Ucraina, așa că închiderea conductelor nu este de neconceput. Rusia vinde și GNL în Europa, dar nu atât de mult”, a declarat Jeffrey Schott, membru senior la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, pentru CNBC.
Raționalizarea gazelor ar deveni, în această situație, o necesitate:
”Oprirea totală a livrărilor rusești ar determina raționalizarea gazelor cel puțin pe termen scurt. Livrările Rusiei ar fi parțial compensate de creșterea importurilor de GNL, creșterea livrărilor din Norvegia și Algeria, schimbarea gazului cu cărbune și unele măsuri de conservare”, a adăugat el.
Gigantul rus al industriei de gaze naturale Gazprom și-a redus fluxurile de gaze către Europa cu aproximativ 60% în ultimele săptămâni. Decizia a determinat Germania, Italia, Austria și Olanda să anunțe că s-ar putea întoarce din nou la cărbune.
Pe măsură ce presiunea globală continuă să se acumuleze asupra Rusiei din cauza atacului său asupra Ucrainei, Europa se confruntă cu ”o situație foarte dificilă”, a mai spus Schott.
”Miza cea mare este timpul. Cu cât Rusia va simți mai multă ostilitate împotriva sa, cu atât Putin va amenința mai mult și va acționa înspre împuținarea livrărilor de gaze către Europa. Aș zice că asta se va întâmpla, mai curând decât mai târziu”, a adăugat el.
Preocupări tot mai mari în Europa
Liderii europeni sunt din ce în ce mai preocupați de posibilitatea unei opriri totale a furnizării de gaze din Rusia. Germania a anunțat recent că va trece la așa-numitul ”nivel de alertă” prevăzut astfel într-un plan de urgență în privința aprovizionării cu gaze, întrucât livrările reduse din Rusia exacerbează temerile cu privire la o penurie de aprovizionare în timpul iernii.
Joia trecută, ministrul Economiei, Robert Habeck, a anunțat că Germania va trece la etapa a doua a planului său în trei etape – un indiciu că economia germană se pregătește să înfrunte un risc tot mai ridicat în ceea ce privește lipsa de gaze pe termen lung.
UE primește aproximativ 40% din gazul pe care îl folosește prin conducte rusești și încearcă să-și reducă rapid dependența de hidrocarburile dinspre est, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către trupele ruse.
”Întreruperea livrărilor de gaze rusești ar putea să apară înainte de umplerea rezervelor europene de gaze, iar asta ar reprezenta o amenințare majoră pentru creșterea economică în Europa și ar conduce la raționalizarea consumului. Prin urmare, Putin își pune cărțile pe masă; îşi va duce la capăt amenințarea sau nu, asta va rămâne de văzut”, a spus Schott.
Interzicerea aurului rusesc
Într-o nouă încercare de a opri alimentarea Kremlin-ului cu banii de care are nevoie pentru a finanța războiul împotriva Ucrainei, liderii G7 ar trebui să anunțe noi sancțiuni împotriva Moscovei în timpul summit-ului, prin impunerea unei interdicții asupra importurilor de aur din Rusia.
”Decizia de a stopa cumpărarea de aur rusesc este un mic pas în direcția corectă”, a spus Schott.
Restricțiile asupra aurului rusesc ar priva Moscova de venituri de aproximativ 15 miliarde de dolari pe an, a declarat luni Creon Butler, director al programului economie și finanțe la Chatham House, tot pentru CNBC.









