Lobby-ul SUA și al industriei de gaze a dat roade: UE renunță la unele norme de mediu privind metanul
Uniunea Europeană a convenit să amâne cu doi ani aplicarea unor reguli esențiale privind monitorizarea și raportarea emisiilor de metan asociate importurilor de combustibili fosili, în urma unor luni de presiuni din partea Statelor Unite și a companiilor din sectorul petrolului și gazelor. Acordul provizoriu a fost încheiat joi dimineață, după negocieri intense între reprezentanții statelor membre, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, relatează POLITICO.eu.
Decizia mută de la 1 ianuarie 2027 la 1 ianuarie 2029 termenul de la care importatorii de petrol, gaze naturale și cărbune vor trebui să respecte obligațiile de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan de-a lungul lanțurilor de aprovizionare.
Compromisul a fost obținut după aproximativ șapte ore de negocieri în Parlamentul European, în cadrul cărora participanții au avut poziții diferite privind durata amânării. Comisia Europeană și mai multe state membre susțineau o întârziere de un an, în timp ce eurodeputații solicitaseră trei ani. Soluția finală a fost o amânare de doi ani.
Potrivit informațiilor jurnaliștilor de la POLITICO.eu, negocierile au fost marcate de un lobby intens al industriei petrolului și gazelor, susținut de administrația americană și de unele guverne europene, nenominalizate. Reprezentanții sectorului de profil au avertizat că noile obligații ar fi dificil de aplicat în practică, din cauza complexității lanțurilor internaționale de aprovizionare și a lipsei unor mecanisme adecvate de verificare. Aceștia au susținut că nerespectarea cerințelor ar putea expune companiile la sancțiuni și ar putea afecta continuitatea aprovizionării cu energie.
Statele Unite, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale lichefiate ai Uniunii Europene, au criticat în repetate rânduri impactul acestor reguli asupra companiilor americane din sectorul energetic.
O altă prevedere, amânată până în 2030
Pe lângă amânarea obligațiilor de monitorizare și raportare a emisiilor de metan, au fost amânate și cerințele privind raportarea intensității emisiilor de metan pentru importatori și producătorii din Uniunea Europeană, cu doi ani, până la 5 august 2030, față de termenul inițial de 5 august 2028.
Înțelegerea elimină și o clauză care ar fi permis statelor membre să prelungească amânarea cu încă un an, dacă ar fi considerat că nu sunt pregătite să aplice normele.
În schimb, Comisia Europeană va trebui să evalueze, până la 1 ianuarie 2028, stadiul pregătirilor și capacitatea operatorilor de a respecta cerințele.
Evaluarea va viza inclusiv disponibilitatea infrastructurii necesare, existența unui număr suficient de verificatori independenți și eventualele implicații asupra securității aprovizionării cu energie. Comisia va analiza dacă sunt necesare modificări legislative suplimentare, iar evaluările ulterioare vor avea loc o dată la cinci ani, potrivit unui comunicat al instituției.
În timpul negocierilor a fost discutată și o propunere care ar fi menținut aplicarea regulilor privind metanul pentru importurile din Rusia, chiar și în cazul amânării generale. Inițiativa, susținută de eurodeputatul socialist Thomas Pellerin-Carlin, a fost însă abandonată în forma finală a compromisului.
Un compromis criticat pentru impactul asupra politicii climatice
Amânarea reprezintă o concesie importantă făcută industriei combustibililor fosili și o schimbare de poziție pentru Comisia Europeană, care încercase inițial să răspundă preocupărilor companiilor printr-o flexibilizare temporară a aplicării sancțiunilor, fără modificarea calendarului legislativ.
Regulamentul european privind metanul, adoptat în mai 2024 și intrat în vigoare în august același an, urmărește reducerea emisiilor acestui gaz cu efect de seră în sectorul energetic. Normele impun cerințe de măsurare, monitorizare și raportare atât pentru producția internă, cât și pentru combustibilii fosili importați în UE.
Metanul este un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt, având un potențial de încălzire globală de aproximativ 80 de ori mai mare decât CO₂ pe o perioadă de 20 de ani.
Decizia de amânare ridică semne de întrebare privind ritmul în care Uniunea Europeană își va putea atinge obiectivele climatice, în condițiile în care încearcă simultan să răspundă preocupărilor legate de securitatea energetică și de competitivitatea economică.
În privința parcursului legislativ, acordul dintre Parlamentul European și Consiliul UE este încă unul provizoriu, fiind nevoie și de o aprobare formală din partea ambelor instituții înainte ca modificările legislative să intre în vigoare.









