Piața românească de artă în 2022: 50 de licitaţii și vânzări de 10,8 milioane de euro
Piaţa românească de artă a urmat un trend ascendent şi în 2022, fiind modelată de noile trenduri, de interesul sporit pentru arta contemporană, de apariţia unor noi generaţii de colecţionari orientaţi către investibilitate şi randament, de accesibilitatea canalelor online de participare la tranzacţii cu artă, dar şi de frecvenţa proiectelor culturale expoziţionale meritorii, potrivit Artmark.
Cu 50 de licitaţii, un total al adjudecărilor în licitaţii de circa 10,8 milioane euro şi o rată medie de adjudecare de 72%, a fost un an intens (cu 16% mai multe licitaţii decât în 2021 şi cu 21% mai multe licitaţii decât în 2020) şi divers în tematici (28 de tematici, inclusiv câteva noi), cu numeroase recorduri de autor şi accent pe dezvoltare (atât teritorială – noi jurisdicţii, cât şi operaţională – noi funcţiuni de licitaţie), potrivit News.ro, care citează datele Artmark.
A sporit în 2022, faţă de 2021, cu 14% numărul participanţilor online unici la licitaţiile organizate de A10 by Artmark (respectiv a crescut cu aprox. 25% rata deschiderii de noi conturi online în vederea participării la licitaţii de artă plastică). Ceea ce nu înseamnă că ridicarea restricţiilor pandemice nu a reînceput să aducă, treptat, în sălile offline de licitaţie, doritori de participare fizică la licitaţie (ori pur şi simplu iubitori de artă curioşi cum se desfăşoară o licitaţie de artă cu sală).
Vânzări de top în 2022
Şi pentru că ne plac topurile, iată câteva dintre vânzările anului 2022, unele dintre ele cele mai semnificative ale anului, iar altele recorduri absolute, organizate pe tematici, precum:
1. Pictură românească de patrimoniu: Nicolae Grigorescu – „Ciobănaş/ Pe Bucegi” – 196.000 de euro;
2. Artă contemporană: Ştefan Câlţia – „Lumea ca teatru” – 75.000 de euro;
3. Rarităţi tehnice: O maşină de criptat Enigma, folosită de Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial, model K – 95.000 de euro;
4. Maşini de colecţie: Ford Mustang GT Fastback din 1967 – 70.000 de euro;
5. Băuturi de colecţie: O sticlă de whisky Springbank 50, din 1919, îmbuteliat în 1969 – 12.000 de euro;
6. Carte rară şi bibliofilie: Hrisov de împroprietărire emis de voievodul Alexandru cel Bun în 1412 – 31.000 de euro;
7. Orologerie: Un ceas Rolex Daytona bărbătesc, din aur, decorat cu diamante, din 2016 – 45.000 de euro;
8. Piese istorice: Un ceas cu lanţ, din aur decorat cu diamante şi emailuri, realizat de Paul Telge pentru Regina Elisabeta a României, în 1886 – 33.000 de euro;
9. Numismatică: O monedă din aur de 100 de lei din 1922 – 12.000 de euro;
10. Artă sacră: O icoană românească pe lemn, reprezentând „Răstignirea Domnului”, din epoca lui Neagoe Basarab (începutul sec. XVI) – 12.000 de euro.
Cerere în creştere pentru arta contemporană românească
Cei mai căutaţi artişti contemporani în cursul lui 2022 au fost, în ordinea valorii totale de tranzacţionare prin A10: Ştefan Câlţia (311.000 de euro), Ion Ţuculescu (295.000 de euro), Corneliu Baba (200.000 de euro), Sabin Bălaşa (196.000 de euro), Felix Aftene (163.000 de euro), George Mazilu (161.000 de euro), Constantin Piliuţă (158.000 de euro), Alexandru Ciucurencu (142.000 de euro), Adrian Ghenie (114.000 de euro), Marcel Guguianu (103.000 de euro). Accent ce se petrece în paralel cu reducerea vârstei medii a adjudecatarilor, de la 48 de ani (2021) la 46 de ani (2022), precum şi în paralel cu consolidarea treptată a segmentului de participanţi având vârste cuprinse între 20-35 ani (care a reprezentat 14,27% din totalul adjudecatarilor unici din 2022).









