UE, sprijin de 100 de mil. € pentru fermierii afectați de importurile de produse agricole din Ucraina
Comisia Europeană va oferi un nou pachet de sprijin în valoare de 100 de milioane de euro pentru cinci țări din “linia întâi” a UE, în încercarea de a atenua presiunea asupra fermierilor din aceste țări, afectați de un aflux de produse agricole din Ucraina, potrivit Euractiv.
Măsura a fost anunțată miercuri (19 aprilie), după ce, la începutul săptămânii, Polonia, Ungaria și Slovacia au decis unilateral să interzică importul de produse agricole din Ucraina.
În aceeași zi, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a adresat o scrisoare liderilor Poloniei, Ungariei, Slovaciei, României și Bulgariei, recunoscând preocupările exprimate de aceștia cu privire la perturbările cauzate de creșterea importurilor din Ucraina.
Situația își are originea în succesul inițiativei “culoarelor de solidaritate” a UE de a ajuta Ucraina să exporte produse agricole de bază pe toate rutele posibile, combinată cu un sistem temporar de liberalizare a comerțului care a suspendat tarifele și cotele la importurile de produse agroalimentare din Ucraina.
“Ne pregătim acum să prezentăm un al doilea pachet de sprijin financiar de 100 de milioane de euro și o rată de cofinanțare de 200%, pentru fermierii afectați, ca parte a unei abordări europene comune”, a declarat von der Leyen, în scrisoare.
Miercuri după-amiază, vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, s-a întâlnit, de asemenea, cu miniștrii din cele cinci state membre ale UE în cauză și cu reprezentanți ai Ucrainei pentru a discuta liniile de acțiune ale sprijinului suplimentar.
Un prim pachet de 56 de milioane de euro pentru a ajuta Polonia, Bulgaria și România a fost convenit de statele membre la sfârșitul lunii martie, urmând să fie finanțat din fondul de rezervă agricolă din cadrul programului de subvenții agricole al UE, Politica Agricolă Comună (PAC).
Potrivit unui înalt funcționar al Comisiei, unele state membre s-au plâns la ultimul summit al UE că primul pachet nu a fost bine direcționat pentru a compensa pe deplin agricultorii pentru pierderile potențiale pe care le-au suferit, adăugând că și agricultorii din alte “țări din prima linie” au avut de suferit.
“[Președintele [Comisiei] a considerat că acele țări care sprijină Ucraina în această situație dificilă nu ar trebui să sufere. Astfel, am decis să adoptăm o decizie complementară”, a continuat înaltul oficial.
La fel ca primul pachet, acest sprijin suplimentar va fi finanțat din fondul de rezervă agricolă al PAC, care are un pachet financiar de 450 de milioane de euro pe an.
Până în prezent au fost cheltuite aproximativ 101,5 milioane de euro din rezerva pentru 2023, ceea ce înseamnă că au mai rămas de jucat aproximativ 348 de milioane de euro din acest fond – și din acest pachet rămas va fi extrasă finanțarea necesară pentru pachetul suplimentar de 100 de milioane de euro.
O decizie “politică” bazată pe dovezi
Comisia își finalizează încă considerațiile cu privire la distribuirea sprijinului suplimentar între cele cinci state membre.
Cu toate acestea, nu este clar cum a ajuns executivul UE la cifra de 100 de milioane de euro pentru despăgubirea fermierilor în cadrul celui de-al doilea pachet.
Pentru primul pachet, calculul a fost făcut pe baza unor criterii obiective, cum ar fi presiunea asupra prețurilor locale din cauza ofertei excesive de cereale și semințe oleaginoase, precum și tensiunile din lanțurile logistice ca urmare a creșterii tranzitului de produse din Ucraina.
De exemplu, pentru a determina dacă țările se califică pentru sprijinul suplimentar, Comisia a utilizat, pentru primul pachet, criteriul capacității medii de depozitare din diferitele țări pe parcursul a cinci ani ca măsură de referință.
Aceste calcule pentru primul pachet au necesitat mai multe săptămâni și un schimb intens de replici cu statele membre, în timp ce de la anunțarea celui de-al doilea pachet până la definirea pachetului financiar a durat puțin peste 48 de ore.
Întrebat dacă decizia privind suma de bani care trebuie cheltuită a fost politică sau bazată pe dovezi, oficialul UE a declarat că aceasta a avut ca scop principal “să răspundă preocupărilor legate de cine ne asigură securitatea alimentară în Europa”.
“Nu puteți ignora faptul că piețele sunt extrem de sensibile, inclusiv din punct de vedere politic”, a continuat oficialul, adăugând că abordarea UE s-a bazat pe dovezi ale perturbărilor de pe piață care au loc, dar și pe considerente legate de faptul că “acesta este un domeniu extrem de sensibil din punct de vedere politic”.
Utilizarea rezervei agricole este supusă deciziei Comisiei Europene prin intermediul așa-numitelor acte de punere în aplicare, ceea ce reprezintă legislație secundară care necesită consultarea statelor membre.
Cu toate acestea, Comisia nu pare prea preocupată de procedura legală.
“Pentru a vă face o idee, prima decizie a fost susținută de aproape toate statele membre”, a conchis înaltul oficial european.









