Țara prinsă între Rusia și China, curtată insistent de francezi: Parisul vrea uraniu din Mongolia

După summit-ul G-7 de la Hiroshima, președintele francez Emmanuel Macron a plecat direct la Ulan Bator, unde a participat la o conferință de presă în care a prezentat bazele unei colaborări tot mai solide între Franța și Mongolia. Macron și-a exprimat interesul de a ajuta Mongolia în strategia sa de decarbonizare, în speranța de a obține condiții avantajoase pentru achiziția de uraniu din țara central-asiatică, foarte bogată în resurse naturale, situată într-o poziție strategică pe cât de complicată, pe atât de plină de oportunități, între cei doi mari giganți eurasiatici, Rusia și China.

Mongolia este o țară bogată în resurse, cu o abundență de resurse minerale, de la cărbune, cupru sau zinc, până la aur, pământuri rare și multe altele, notează publicația Euractiv.com.

De la prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1990, țara s-a angajat într-un proces de democratizare, dar rămâne puternic dependentă de țările vecine, în principal de China, unde ajung cca 86% din exporturile sale, în principal cărbune.

Mongolia ”caută să-și diversifice parteneriatele, pentru a deveni mai robustă și mai capabilă să facă față în vecinătatea rușilor și chinezilor”, a declarat o sursă de la Palatul Elysée, citată de agenția France Presse.

Pe de altă parte, aceeași sursă explică faptul că Parisul încearcă să ”atenueze constrângerile resimțite de vecinii Rusiei” în contextul situației create după invadarea Ucrainei și să le deschidă opțiunile strategice și economice, menționând că Mongolia poate face parte din eforturile europene de diversificare a aprovizionării cu materii prime energetice.

”Am decis să colaborăm pentru consolidarea suveranității energetice, prin furnizarea de metale critice de către țara dumneavoastră, care beneficiază de această resursă”,

a spus Emmanuel Macron în conferința de presă susținută alături de președintele mongol Ukhnaagiin Khürelsükh, care a numit Franța ”al treilea vecin al său”, potrivit agenției Reuters.

Macron a adăugat că, în acest scop, va fi esențială implicarea grupului francez Orano, un gigant în industria nucleară globală, care dezvoltă un proiect de mină de uraniu în Mongolia.

Pentru a-și accelera reindustrializarea într-o formă ecologică, centrată în jurul energiei nucleare, guvernul francez se bazează și pe o altă colaborare la nivel înalt între două companii din cele două țări – francezii de la Areva și mongolii Mon-Atom – a căror companie mixtă a obținut trei licențe de exploatare a zăcămintelor de uraniu.

În ceea ce privește obiectivele de mediu, Macron și-a exprimat interesul de a ajuta Mongolia – care se bazează în producția de energie în proporție de până la 90% pe cărbune – să treacă de la economia cu consum intens de carbon către alternative mai ecologice și mai sustenabile, cu atât mai mult cu cât Franța se bucură de o expertiză recunoscută la nivel internațional în construcția de centrale nucleare.

Macron și Khürelsükh au vorbit și despre ambiția comună a țărilor lor de a planta fiecare câte un miliard de copaci, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Deși o colaborare cu Mongolia sună ideală pentru Franța, care s-ar asigura că investește într-o țară în plină creștere economică și care este abia la începutul unei perioade de dezvoltare economică accelerată, în condițiile în care o treime din populație trăiește încă sub pragul sărăciei, corupția din țara central-asiatică ar putea reprezenta o problemă majoră.

Deși Mongolia a ocupat un onorabil loc 66 în clasamentul indicelui democrației pentru anul 2022, elaborat de britanicii de la The Economist, într-un top care a luat în analiză 167 de țări ale lumii, în luna decembrie au izbucnit în capitala țării, Ulan Bator, proteste și revolte în masă, cauzate de mai multe dezvăluiri de presă care arătau delapidarea unor sume de peste 10 miliarde de euro obținute din vânzarea de cărbune.