Distanțare istorică a Serbiei de Rusia, cu ochii la UE și sursele alternative de energie

Mișcare istorică a Belgradului! Serbia s-a alăturat miercuri unei platforme conduse de Ucraina privind reintegrarea Crimeei, semnalând o îndepărtare de Rusia, un aliat istoric și singurul său furnizor de gaze naturale, scrie Reuters.

Mișcarea vine la o zi după o întâlnire a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a omologului său sârb Aleksandar Vucic la Atena, descrisă de ambii lideri ca fiind bună și deschisă.

Într-un discurs online adresat forumului, prim-ministrul Serbiei, Ana Brnabic, a declarat că Serbia „regretă sincer suferința Ucrainei și a poporului ucrainean”. Ea a subliniat „angajamentul nostru față de respectarea principiilor dreptului internațional, a integrității teritoriale și a independenței politice a statelor”, adăugând:

„Empatizăm sincer cu poporul ucrainean și cu Ucraina, care au un prieten adevărat în Serbia”.

Platforma Crimeea a fost lansată de Zelenski în 2021 cu scopul de a reintegra Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

De atunci, un total de 67 de țări și organizații, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, NATO și Uniunea Europeană, s-au alăturat platformei.

Serbia a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina la Națiunile Unite și la alte forumuri internaționale, dar a refuzat până acum să impună sancțiuni Moscovei.

Ucraina nu recunoaște Kosovo, care și-a declarat independența față de Serbia în 2008. La rândul său, Belgradul nu recunoaște anexarea de către Rusia a Crimeei și a părților din Ucraina pe care le ocupă.

Serbia rămâne în întregime dependentă de livrările de gaze naturale din Rusia și menține legături comerciale și militare cu Moscova. Dar Belgradul încearcă, de asemenea, să adere la Uniunea Europeană și să își diversifice aprovizionarea cu energie. În aprilie, documente ale Pentagonului care au făcut obiectul unor scurgeri de informații au arătat că Serbia a fost de acord să furnizeze arme și muniții Kievului sau le-a trimis în Ucraina.

Vucic a negat și a declarat că Serbia nu a vândut niciodată arme sau muniții Ucrainei sau Rusiei, deși este posibil ca armele sârbești să fi ajuns pe câmpul de luptă prin țări terțe.