Curățenie la stat! Ghinea și-a lansat cartea: Nu o să mai avem multă vreme avantajul unei forțe de muncă ieftine
Coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, Cristian Ghinea, a declarat miercuri că România este un motor industrial al Europei, dar că avantajul forţei de muncă ieftine se va epuiza în curând şi că, pentru a continua modernizarea României, sunt necesare o serie de decizii, inclusiv curățenia rapidă în companiile de stat.
În acest sens, Ghinea a declarat că trebuie făcută “curăţenie în companiile de stat”, că este necesară o mai bună protecţie a mediului, dar şi că trebuie limitată “influenţa serviciilor secrete” în politică, în afaceri şi în presă.
Cristian Ghinea şi-a lansat miercuri, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, cartea “Cine a făcut România: Răscrucile noastre”, care face referire la istoria recentă a României, dar cuprinde şi episoade din perioada petrecută de USR la guvernare.
“De fapt, avantajul competitiv pe care îl avem (…) se epuizează. Nu o să mai avem multă vreme avantajul unei forţe de muncă ieftine, cu care am devenit un motor industrial al Europei. Şi asta o să aflaţi în carte, că suntem un motor industrial al Europei. E o tâmpenie să spui că nu mai exportăm, că nu mai avem industrie. Producem de 15 ori mai multă producţie industrială decât pe vremea lui Ceauşescu. (…) Dacă vrem să continuăm această modernizare a României, trebuie să luăm nişte decizii, să facem curăţenie în companiile de stat, pentru că acolo e ultima sursă de furt sistemic din România, după ce s-au închis multe alte chestiuni prin aderarea la UE şi prin falimente, în altă parte. Trebuie să încercăm să avem grijă de mediu, pentru că, de fapt, ne pleacă oamenii din ţară, nu doar pentru diferenţa de salariu. Asta era acum zece ani. Ne pleacă oamenii din ţară pentru că nu mai sunt mulţumiţi de calitatea vieţii aici. Şi mediul este o chestiune complet necesară pentru o ţară care vrea să se modernizeze”, a afirmat Ghinea.
El a menţionat că trebuie găsită o soluţie pentru a limita “influenţa serviciilor secrete în politică, în afaceri şi în presă”, subliniind că nicio ţară “nu s-a dezvoltat până la capăt, fiind condusă de metode securiste”.
“E o fundătură istorică. Nu e vorba că avem noi ceva cu Hellvig. Ei doar ne conduc spre o fundătură istorică. O ţară nu se dezvoltă condusă de serviciile secrete. Nu există nicăieri în lume un asemenea model”,
a subliniat politicianul USR.
Totodată, liderul USR, Cătălin Drulă, a remarcat în carte o reflexie asupra patriotismului, care nu constă în “gesturi goale şi paradă de simboluri”, ci în acţiuni care să construiască o societate mai bună. El a menţionat că Ghinea abordează şi subiectul “deep state”, evidenţiind convingerea eronată a unora că “trebuie să existe undeva un establishment”, “o mână forte”. În opinia lui Drulă, o astfel de convingere este o “prostie” şi opreşte parcursul de modernizare a României.
“Asta e o chestiune care inevitabil duce la decizii proaste, la stat eşuat. Înainte să ajung aici, am văzut că armata a dat un comunicat şi a spus că o dronă similară celor folosite de armata Rusiei a căzut în România. Eu nu înţeleg ce înseamnă similară celor folosite de armata Rusiei? Ori e drona X, un model pe care îl ştii… Cum ar fi să fie un tanc similar celor folosite de armata Germaniei? E o dronă rusească sau nu e? Care e modelul de dronă? Şi explodează sau doar, mă rog, poate sunt la pescuit în Deltă? Tot timpul protejăm cetăţenii să nu afle, să nu îi supărăm cu prea multă informaţie care ar putea să îi deranjeze”,
a spus Drulă.
Politologul Cristian Preda a remarcat că Ghinea propune un nou liberalism românesc. Potrivit acestuia, cartea este agreabilă, dar este caracterizată şi de “francheţe şi brutalitate”.
“Iată ce spune despre viaţa în comunism, la pagina 128. Vorbeşte, de fapt, despre foamea pe care au îndurat-o milioane de oameni. ‘Când zic înfometat, zic de noi, poporul. Copiii securiştilor şi nomenclaturiştilor nu aveau problema asta. Aşa că sunt foarte intolerant cu nostalgicii ceauşişti. Mai ales cu securiştii şi nomenclaturiştii. Şi vă invit să faceţi la fel’. E o proză foarte brutală, pentru că transcrie această amintire dureroasă a unei vieţi de foame. Asta sunt anii ’80, după care plâng toţi aiuriţii şi descreieraţii astăzi”, a spus Preda.
De asemenea, istoricul Bogdan Murgescu a reliefat ideea, exprimată sub diverse forme în cuprinsul cărţii, conform căreia “ţine de interesul propriu al elitelor” să ridice nivelul concetăţenilor, să îi ajute să se schimbe şi să capete încredere, în ei, dar şi în viitor.
“Cristian Ghinea pledează, în spirit iluminist, pentru acţiuni care să permită şi oamenilor obişnuiţi – aş putea folosi, dar nu vreau să pară peiorativ cuvântul, talpa ţării – ca şi ei să poată să beneficieze de rezultatele modernizării şi europenizării. El nu îşi uită rădăcinile, nu şi le ascunde; legătura asta organică cu o lume care nu a fost la toate generaţiile lumea elitei şi bulevardului bucureştean. Şi, aici, meritul deschiderii mi se pare că este dublu. Este pe de o parte un idealism etic, corect, să nu lăsăm pe nimeni în spate. Dar este şi un interes, să zicem pragmatic, pentru că experienţa istorică arată că deşi societăţile polarizate pot atinge pe termen scurt rate de creştere, eventual mai mari decât altele, pe termen mediu şi lung polarizarea socio-economică şi culturală, faliile dintre diverse componente ale societăţii, sunt elemente care subminează progresul, îl compromit şi îţi asigură crizele viitorului”,
a afirmat Bogdan Murgescu.








