Laurenţiu Stan, consultant: Anul acesta, ne putem aştepta la o creştere a riscului de ţară
În 2024, România se poate aştepta la o creştere a riscului de ţară, care se poate reflecta în majorarea costului la care țara oastră se va împrumuta, în condiţiile unei instabilităţi politice aferente unui an electoral cu 4 scrutinuri, frecventelor modificări legislative şi inflaţiei menţinute la un nivel ridicat, potrivit unei analize a consultantului financiar Laurenţiu Stan.
“Dacă 2023 a fost un an relativ “liniştit” din punct de vedere politic, anul electoral 2024 poate readuce la suprafaţă concurenţa acerbă între formaţiunile politice şi, implicit, o mai mare instabilitate politică. Modificările legislative frecvente pot fi şi ele un factor de risc suplimentar. Ca urmare, ne putem aştepta la o creştere a primei de risc de ţară în acest an, care se poate reflecta în costul mai mare la care statul se va împrumuta, dacă şi inflaţia se va menţine la un nivel ridicat”, a declarat Laurenţiu Stan, într-o analiză citată de Agerpres.
De asemenea, Stan a explicat faptul că riscul de ţară se ia în calcul atunci când se evaluează o companie şi, implicit, proiectele de investiţii aferente, costul capitalului fiind compus dintr-o rată minimă, considerată fără risc – dobânda la obligaţiunile de stat, care include şi prima de risc de ţară – la care se adaugă, printre altele, prima de risc a pieţei de capital şi prima de risc de dimensiune.
“Acum câteva zile au fost publicate şi valorile aferente anului 2023 pentru acest indicator, valori care se folosesc în 2024 pentru a stabili costul capitalului în evaluările autorizate. Conform datelor actualizate la 1 ianuarie 2024, riscul de ţară al României a scăzut uşor. Astfel, marja de risc de ţară calculată pe bază de rating suveran (Baa3 la Moody’s / BBB- la Standard & Poors) a fost estimată la un nivel de 3,21% pentru 2023, faţă de 3,33% în 2022. De asemenea, prima de risc de ţară bazată de CDS (Credit Default Swap) a scăzut de la 2,69% la 2,32%”, a explicat Stan.
Potrivit consultantului financiar, acest indicator este important deoarece, în contextul globalizării, companiile şi investitorii pun din ce în ce mai mult accentul pe riscurile asociate desfăşurării operaţiunilor în mai multe ţări, unul dintre acestea fiind riscul de ţară sau riscul de nerambursare a datoriilor – default.
“Riscul de ţară este influenţat de mai multe riscuri asociate. O ţară care se află în plină creştere economică poate implica un risc mai ridicat pentru un investitor decât una matură din punct de vedere economic. Riscul politic este o componentă importantă, fiind legat de faptul că ţara este o democraţie sau o dictatură sau de cât de uşor este transferată puterea politică în ţară. Unele variaţii ale riscului pot fi date de sistemul juridic dintr-o ţară, atât în ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate, cât şi eficienţa şi rapiditatea cu care sunt soluţionate litigiile juridice. În cele din urmă, riscul de ţară poate proveni şi din gradul de dependenţă a economiei respective de un anumit produs sau serviciu”, a subliniat Stan.









