Israel: de la începutul războiului cu Hamas, țara cunoaște una dintre cele mai grave prăbușiri ale economiei
Israelul traversează una dintre cele mai severe scăderi economice din istoria sa, după izbucnirea conflictului militar cu Hamas, în condițiile în care ostilităţile au paralizat afacerile, au obligat oamenii să-şi evacueze locuinţele, iar sute de mii de rezervişti au fost chemaţi sub arme, scrie publicația Bloomberg.
Datele ajustate sezonier aferente ultimului trimestru din 2023 arată că PIB-ul țării s-a contractat cu 19,4% comparativ cu perioada similară din 2022, potrivit informațiilor preliminare publicate luni, un declin mult mai sever decât cel de 10,5% estimat de analiştii intervievaţi de Bloomberg.
Pe ansamblul anului trecut, economia a înregistrat un avans de 2%, în linie cu previziunile Băncii Centrale a Israelului.
Instituţia se aşteaptă în acest an la o creştere de 2%, în timp ce Ministerul de Finanţe previzionează o expansiune de 1,6%.
În mod previzibil, efectele economice negative au fost resimţite mult mai puternic în teritoriile palestiniene. Aici FMI prognoza “un colaps aproape complet al activităţii economice” în trimestrul patru din 2023, estimând un declin al PIB cumulat în Gaza şi Cisiordania de 6% pe ansamblul anului 2023.
”Datele evidențiază gradul în care economia israeliană a fost afectată de conflict, în special în ceea ce privește activitatea privată”, au comentat economiștii Tadas Gedminas și Kevin Daly de la Goldman Sachs, într-o notă pentru investitori.
După izbucnirea conflictului, oficialii Băncii Centrale a Israelului s-au angajat să vândă 30 miliarde de dolari din rezerve pentru a spijini moneda naţională.
Pe data de 9 februarie, Israelul a primit prima decizie de retrogradare a ratingului de ţară din istoria sa, după ce agenția Moody’s a decis să coboare cu o treaptă ratingul Israelului, citând impactul conflictului militar cu Hamas asupra finanţelor sale.
Conflictul cu Hamas, care a izbucnit în urmă cu patru luni, afectează finanţele publice ale Israelului, adâncind deficitul bugetar. Costul fiscal al celui mai grav conflict armat al Israelului din ultimii 50 de ani forţează de asemenea Guvernul să se bazeze mai mult pe datorii pentru a-şi finanţa necesităţile, pe măsură ce trebuie să achite nota de plată a războiului, care, potrivit estimărilor Băncii Centrale, se va ridica la 255 miliarde de shekeli (69 de miliarde de dolari) în perioada 2023-2025.
Chiar și așa, par să fi apărut deja primele semne de stabilizare. Indicele compozit al stării economiei realizat de banca centrală a crescut în decembrie pentru prima dată după luna august, reflectând ceea ce instituția a numit ”o recuperare treptată”.
Încrederea consumatorilor a revenit spre sfârșitul anului 2023, dar rămâne cu mult sub nivelurile de dinainte de război. Indicele managerilor de achiziții israelieni pentru decembrie s-a îmbunătățit la 49,2, cel mai bun rezultat din ultimele luni, dar semnalează încă o contracție a activității industriale, potrivit Bank Hapoalim.
Pe de altă parte, consumul leneș, alături de aprecierea șekelului, ajută la menținerea sub control a inflației. Astfel, creșterea prețurilor se menține în intervalul-țintă oficial al băncii centrale, de 1%-3%, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021.
Banca centrală a redus deja ratele dobânzilor în ianuarie, pentru prima dată de la apogeul pandemiei globale în 2020, coborându-și dobânda cheie la 4,5% de la 4,75%. Pentru ședința următoare, programată peste o săptămână, analiștii de la Goldman Sachs și Barclays anticipează o nouă reducere cu un sfert de punct procentual.
Contracția economică neașteptat de abruptă din ultimul trimestru ”crește probabilitatea ca Banca Israelului să reducă în continuare dobânzile pe termen scurt”, sunt de părere cei doi analiști citați de la Goldman Sachs.









