Începând de joi, aderarea Suediei la NATO devine realitate. Țara nu a mai fost implicată într-un război de 210 ani
Aflat într-o vizită la Washington, premierul suedez Ulf Kristersson îi va înmâna oficial documentele ratificării aderării Suediei la NATO şefului diplomaţiei americane, Antony Blinken. Astfel, țara nordică va deveni al 32-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, după mai bine de 200 de ani de neutralitate şi nealiniere militară și la capătul a aproape doi ani de negocieri și amânări, notează agenția France-Presse, citată de News.ro. Pasul pe care îl face Suedia este unul semnificativ din punct de vedere strategic, atât pentru țară, cât și pentru NATO, în contextul geopolitic al momentului.
Steagul albastru-galben suedez urmează să fie ridicat, tot astăzi, în faţa sediului NATO la Bruxelles.
Rusia a ameninţat săptămâna trecută să ia ”contramăsuri” împotriva aderării Suediei la NATO, care vor depinde de ”condiţiile şi amploarea integrării Suediei în NATO”.
Aderarea Suediei, după cea a Finlandei, anul trecut, înseamnă că toate ţările de pe malul Mării Baltice – cu excepţia Rusiei – sunt de-acum membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Suedia şi Finlanda, în pofida faptului că erau apropiate militar de Statele Unite prin faptul că fac parte din Uniunea Europeană (UE), au preferat, istoric, să stea departe de NATO, alianță formată în timpul Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice (URSS).
Suedia contribuie la forţe internţaionale de menţinerea păcii, însă nu a mai fost implicată în vreun război de la așa-numita ”Campanie împotriva Norvegiei”, cunoscută și ca ”Războiul de Independență” în istoriografia norvegiană, în vara anului 1814.
Cele două capitale nordice şi-au anunţat în același timp candidatura la aderarea la NATO, în 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia.
Finlanda a obţinut aderarea la Alianţă în aprilie, însă procesul de aderarea a Suediei a fost blocat de negocieri cu Turcia, care acuza această ţară nordică de îngăduinţă faţă de activişti kurzi refugiaţi pe teritoriul său, consideraţi terorişti de către Ankara.
Suedia a avut de furcă şi cu reticenţele premierului maghiar Viktor Orban, care şi-a dat de mult acordul de principiu faţă de aderare dar care, înainte de ratificare, cerea ”respectul” Stockholm-ului, după ani de ”denigrare” a politicii sale.
La sfârşitul lui februarie, Parlamentul ungar a ratificat într-un final aderarea Suediei la NATO.
Potrivit unui sondaj realizat de postul de radio public din Suedia, difuzat vineri, o majoritate a suedezilor consideră că ţara lor face ”prea multe sacrificii” pentru a deveni membră NATO, recunoscând totodată că Suedia s-a întărit prin această aderare.
Aderarea Suediei la NATO a fost dublată de o înăsprire a discursului liderilor săi.
Comandantul Forţelor Armate suedeze, Per Micael Bydén, avertiza în ianuarie că suedezii ”trebuie să se pregătească acum de război”.
În afară de candidatura la aderarea la NATO, Suedia a semnat la începutul lui decembrie un acord prin care autorizează Statele Unite să aibă un acces la 17 baze militare de pe teritoriul suedez.









