Guvernul ungar se pregătește să relanseze programul “viza de aur”. Care sunt noile condiții?

În urmă cu 10 ani, Ungaria demara programul vizelor pentru cetățeni din afara UE, în schimbul achiziției de obligațiuni de stat. Programul a fost oprit în 2017 în urma unor scandaluri tot mai mari, însă guvernul Orban se pregătește să relanseze programul vizelor, cu anumite modificări, transmite RFI.

Firma de consultanță Henley & Partners publică în fiecare an lista celor mai puternice pașapoarte din lume, adică cele cu care putem călători fără viză în cele mai multe țări. Invariabil, pe primele locuri sunt clasate în majoritate țări membre ale Uniunii Europene, printre care Spania, Austria, Portugalia, Grecia, Malta. Mai jos, pe locurile 6 și 7 sunt Ungaria și Lituania, cu 189, respectiv 188 de țări unde nu au nevoie de viză. Nu întâmplător, o viză de reședință într-o țară membră a Uniunii Europene, mai ales cu o viză Schengen poate fi foarte valoroasă pentru cetățenii țărilor ca Iran, cu doar 45 de țări libere de viză, Belarus cu 81 de țări sau China cu 88 de țări. Comparativ, românii pot călători în 179 de țări ale lumii fără viză.

Anumite țări europene și-au dat seama că pot face afaceri foarte profitabile din această situație, oferind vize pentru cetățeni din terțe țări, în schimbul unor investiții generoase. În 2019, ziarul german Süddeutsche Zeitung publica un reportaj despre așa-numitele ”vize de aur” acordate de țări ca Spania, Ungaria, Lituania și Portugalia. Citând Transparency International, ziarul bavarez scria că din 2013, Cipru a încasat 4,8 miliarde de euro din afaceri cu astfel de vize. E drept, nu oricine își permitea acest lucru, un pașaport cipriot costând 2 milioane de euro. Grecia era mult mai modestă, o viză de reședință era accesibilă doar pentru 250 de mii de euro.

Ungaria a demarat programul în 2013, cu o schemă complicată. Cei interesați puteau obține viza cumpărând o obligațiune de stat în valoare de 300 de mii de euro și plătind o taxă de administrare între 40 de mii și 60 de mii de euro. Această administrare era făcută nu în mod direct de instituții ale statului ungar, ci de firme intermediare, în majoritate offshore. Conform unor calcule, ei ar fi încasat 160 milioane de euro, în timp ce statul ungar a pierdut 178 de milioane după recumpărarea obligațiunilor. În schimb, cei care au profitat de această posibilitate au primit viză de ședere valabilă pentru tot restul vieții, ba chiar și-au putut aduce și familia în Ungaria. În plus, nu se știe dacă cei care au intrat astfel pe teritoriul Ungariei și al Uniunii Europene au fost verificați din punct de vedere al riscurilor de securitate. Devenea evident că statul nu câștiga nimic din acest program, ci doar firme private imposibil de localizat, astfel programul vizelor a fost terminat în 2017. Singura firmă intermediară cu sediul în Ungaria a fost jefuită la o săptămână după aceasta, din sediu fiind sustrasă o sumă mare de bani și toată documentația vânzării obligațiunilor.

Odată cu Ungaria a demarat și Spania un program de ”vize de aur” dar în loc de obligațiuni, cetățenii din afara UE trebuiau să investească în piața imobiliară. În 10 ani au fost emise peste 14 mii de astfel de vize, mai ales cetățenilor chinezi și ruși, dar au fost interesați și mulți americani și iranieni. Suma minimă de investiție este de 500 de mii de euro, pentru care se eliberează o viză pe timp de 3 ani. Cele mai căutate orașe au fost Barcelona, Madrid, Malaga și Palma de Mallorca. La începutul acestei luni, premierul Pedro Sanchez a anunțat că va încheia programul pentru că de pe urma lui, prețul imobilelor a crescut atât de mult încât au devenit greu de atins pentru localnici.

Ungaria în schimb reintroduce programul terminat în 2017, având la bază tot investiții în piața imobiliară. Acestea se pot face într-un fond imobiliar, cu cel puțin 250 de mii de euro, sau prin cumpărarea unui imobil în valoare de cel puțin 500 de mii de euro pe teritoriul Ungariei. O a treia posibilitate ar fi o donație de cel puțin un milion de euro unei fundații de educație sau de cercetare științifică, însă această sumă nu se poate recupera. În schimbul uneia din cele 3 investiții, persoana primește o viză pe 2 ani, după care poate cere viză de ședere pe 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Conform informațiilor apărute în presa ungară, mulți chinezi așteaptă această posibilitate, din care de altfel statul ungar nu va profita nimic.