Companiile aeriene fac lobby împotriva planului UE de monitorizare a emisiilor non-CO2 generate de zboruri

Companiile aeriene au ripostat împotriva planurilor UE de monitorizare a urmelor de condensare de la aeronave, susținând că se cunosc prea puține informații despre impactul lor asupra climei pentru a le reglementa, potrivit Euronews.

Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) susține că este prea devreme pentru a pune în aplicare reglementări, deoarece există încă „lacune” în cunoștințele științifice privind impactul lor.

Conform noilor reglementări ale UE, companiile aeriene vor fi obligate să măsoare și să raporteze emisiile non-CO2 produse de zboruri începând cu ianuarie 2025. Printre acestea se numără dârele, oxizii de azot și sulful.

Urmele de condensare sunt create atunci când se formează cristale de gheață în jurul micilor particule de carbon emise de motoarele avioanelor atunci când acestea zboară prin straturi de umiditate. În funcție de condițiile atmosferice, acestea pot rămâne în aer între câteva minute și 18 ore.

De ce reprezintă o problemă aceste urme de aer?

Cercetările au arătat că urmele de condensare pot juca un rol semnificativ în impactul aviației asupra climei. Prima dovadă care a evidențiat impactul zborurilor care nu este legat de emisiile de CO2 a venit din partea IPCC în 1999.

De atunci, s-a demonstrat că spiralele de aer perturbă echilibrul dintre radiația solară și căldura emisă de suprafața Pământului. Acest lucru înseamnă, în esență, că atunci când acești nori persistă, ei pot reține căldura în atmosferă.

Un studiu din 2023 a constatat că acestea ar putea fi responsabile pentru 57% din impactul industriei aviatice asupra încălzirii – mai mult decât emisiile de CO2 rezultate din arderea combustibilului. Un alt studiu din 2019 prezice aproape triplarea „forțelor radiative” generate de dârele de aer până în 2050.

Experții de la Institutul Grantham de la Imperial College din Londra au declarat că înțelegerea modului în care dârele de vânt ale avioanelor afectează schimbările climatice ar putea oferi o cale rapidă de reducere a încălzirii globale.

Există, de asemenea, soluții la această problemă. Combustibilii nepoluanți reduc cantitatea de poluanți care nu sunt CO2 și care sunt eliberați în aer. De asemenea, avioanele pot evita să zboare prin zone cu condiții foarte reci și umede, schimbând traiectoria de zbor la altitudini mai mici sau efectuând mici devieri.

De exemplu, redirecționarea a mai puțin de 2% din zborurile din Japonia ar reduce efectul de încălzire al dârelor de chenar cu 60%, potrivit unui studiu.

Dar pentru a afla ce zone trebuie evitate, companiile aeriene trebuie să coopereze și să se asigure că datele pe care le colectează cu privire la rutele de zbor sunt disponibile.

Companiile aeriene fac lobby împotriva planurilor de monitorizare a urmelor de condensare

Având în vedere că în UE sunt în curs de introducere reglementări, IATA a publicat un raport în care solicită „acțiuni urgente” pentru a înțelege mai bine impactul pe care îl au urmelor de aer asupra climei. Raportul afirmă că știința este complexă și că există lacune în ceea ce privește cunoștințele despre condițiile în care acestea se formează, când persistă și cum influențează clima.

„Industria și părțile interesate lucrează pentru a aborda impactul emisiilor non-CO2 asupra schimbărilor climatice, în special al urmelor de condensare”, a declarat directorul general al IATA, Willie Walsh. „Pentru a ne asigura că acest efort este eficient și fără efecte negative, trebuie să înțelegem mai bine cum și unde se formează urmele de aer și să reducem incertitudinile legate de impactul lor asupra climei.”

Pe lângă faptul că și-a exprimat îngrijorarea cu privire la povara monitorizării și a colectării de date cu privire la urmele de condensare, Walsh a adăugat că formularea și punerea în aplicare a unor reglementări bazate pe „date insuficiente și pe o înțelegere științifică limitată” este „o prostie”. El a susținut că ar putea chiar să ducă la efecte negative asupra climei.

Cea mai importantă concluzie a raportului, potrivit directorului general al IATA, este colaborarea pentru a rezolva aceste „lacune științifice”, astfel încât să putem „lua măsuri eficiente”.