Un altfel de ”război nuclear” a început deja: Franța și Rusia se luptă pe un uriaș zăcământ de uraniu
Unul dintre cele mai mari zăcăminte de uraniu din lume, situat în Niger, țară din Africa Centrală aflată într-o perioadă extrem de tulbure din punct de vedere politic și militar, este disputat atât de Rusia, cât și de Franța. Zăcământul este operat de compania de stat franceză Orano SA, însă rușii, aflați într-o relație preferențială cu autorii loviturii de stat militare care a preluat recent puterea în țară, au pus ochii pe resurse și vor să preia minele, potrivit unor surse bine informate pe această temă, citate de publicația Bloomberg.
Potrivit surselor citate, gigantul nuclear rus Rosatom a avut deja mai multe contacte cu autoritățile militare din Niger în legătură cu achiziționarea de active deținute de compania franceză Orano SA. Informația a fost furnizată de o sursă aflată la Moscova, care a cerut să îi fie protejată identitatea.
O sursă diplomatică occidentală aflată în misiune în regiunea Africii Centrale a transmis că discuțiile s-au concentrat, cel mai probabil, pe licențele de exploatare a uraniului.
Potrivit celor mai recente date ale Asociației Nucleare Mondiale (World Nuclear Association), Nigerul a reprezentat aproximativ 4% din producția mondială de minereu de uraniu în 2022, fiind al șaptelea producător mondial.

Cei mai mari producători de uraniu din lume, date aferente anului 2022. Sursa: World Nuclear Association / Bloomberg.
Bocancul rus în nisipul Sahelului
În urma loviturii de stat militare din iulie anul trecut, președintele Nigerului, apropiat al aliaților occidentali, a fost înlăturat de la putere.
Nigerul este doar cel mai recent caz dintr-un șir mai lung de țări africane conduse de un regim militar, toate având strânse legături de securitate cu Rusia.
Este prilejul perfect pentru Moscova să primească noi căi de acces la interesele industriale, cu precădere miniere, în virtutea unei tradiții mai îndelungate, cea a intereselor sovietice în Africa. În ce privește mediul social în care vrea Rusia să se înșurubeze, acesta pare destul de permisiv, în special prin faptul că permite exploatarea unor resentimente larg răspândite în populațiile africane față de influența persistentă a Franței în fostele sale colonii.
”Rusia și-a intensificat legăturile economice, diplomatice și militare în Africa, cu atât mai mult după lovitura de stat din Niger. Rușii văd această parte a lumii ca pe o oportunitate strategică de investiții. Ca o consecință firească, Rosatom și-a diversificat investițiile în industria uraniului din Africa”, a declarat Mark Hibbs, un analist specializat în energie nucleară la Carnegie Endowment for International Peace.
Deocamdată nu este foarte clar care sunt interesele specifice ale celor de la Rosatom în Niger, iar sursa de la Moscova a caracterizat discuțiile ca fiind într-un stadiu incipient, fără să fi ajuns încă la punctul negocierilor, iar termenii oricărui transfer de proprietate sau de licențe de exploatare fiind încă departe de a fi stabiliți.
Compania franceză Orano deține pachetele majoritare de acțiuni la companiile care operează trei mine în Niger: mina de suprafață Somair, mina subterană Cominak, acum închisă, și proiectul Imouraren, momentan suspendat încă din 2015.
Potrivit reprezentanților companiei franceze, Orano nu este la curent cu vreo discuție între Niger și entități ruse. Aceștia susțin că, în urma schimbării puterii politice, compania a continuat să se angajeze în discuții cu noii lideri ai Nigerului.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că este la curent cu intenții privitoare la un potențial transfer de active în minele de uraniu din Niger, potrivit unui diplomat apropiat de organismul de supraveghere nucleară al Organizației Națiunilor Unite, cu sediul la Viena, fără a preciza care sunt posibilele entități care ar putea fi implicate în eventualul transfer.
Niger, o țară veșnic tulburată
Este una dintre cele mai sărace țări din lume, însă cu resurse minerale remarcabile.
În urma loviturii de stat militare din vara trecută, noile autorități de la Niamey au expulzat forțele franceze staționate în țară și au pus capăt acordului de securitate semnat în urmă cu mai bine de 10 ani cu SUA.
Pe de altă parte, în luna aprilie a acestui an, la Niamey au sosit 100 de instructori militari ruși, veniți pentru misiuni de instruire a forțelor armate ale Nigerului în utilizarea sistemelor de apărare aeriană furnizate de Moscova.
În martie, o delegație din Niger a participat pentru prima dată la evenimentul de căpătâi al industriei nucleare ruse, organizat de Rosatom, forumul ”Atomexpo”, care a avut loc în orașul Soci, pe pitorescul litoral al Mării Negre.
Pentru UE, uraniul din Niger este un activ strategic
Franța se bazează pe zăcămintele din Niger pentru până la 15% din necesarul său de uraniu, care alimentează reactoarele nucleare ale țării. Pentru sistemul energetic francez, energia nucleară reprezintă 65% din producția totală de energie electrică a țării, potrivit datelor Orano, citat anul trecut de Le Monde.
Nu doar Franța depinde de livrările de uraniu din Niger: la nivelul Uniunii Europene, companiile de utilități primeau, în 2022, aproximativ un sfert din totalul importurilor de uraniu tot din Niger, potrivit agenției de resort a UE, Euratom.
Prețurile uraniului au crescut la cel mai mare nivel din ultimii 17 ani, iar unul dintre motive este tocmai preluarea puterii din Niger de către junta militară responsabilă de lovitura de stat de anul trecut. Exporturile de minereuri de uraniu din Niger, printre cele mai consistente din punct de vedere calitativ din întreaga Africă, au fost stopate, în mare măsură.
Potrivit informațiilor de la Pentagon, mai mulți oficiali americani au călătorit în Niger în luna martie, pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la potențialele relații ale juntei militare cu Rusia și Iranul.
Geopolitica uraniului
Deși Franța și Rusia se află pe poziții opuse în multe privințe, în special cu privire la invadarea Ucrainei de către armatele ruse în urmă cu peste doi ani, Parisul și Moscova au continuat să coopereze în domeniul nuclear.
Astfel, Rosatom furnizează Franței mașini și echipamente pentru producția de combustibil nuclear. O mare parte din această producție este destinată tocmai pentru reactoarele de fabricație rusească aflate în operare în unele țări din Europa de Est, unde companiile de utilități caută alternative la aprovizionarea de la Rosatom. În plus, Franța continuă să trimită o parte din deșeurile nucleare pe care le produce în Rusia, spre reciclare.
Orano – fostă Areva – a operat în Niger de mai bine de 50 de ani pentru a dezvolta zăcăminte în regiunea Aïr din nord-vestul țării. Proiectul Imouraren din deșertul Sahara a fost estimat să contribuie masiv la aprovizionarea celor 57 de reactoare operabile din Franța cu combustibil timp de 35 de ani.
În februarie, Orano a anunțat că a rezervat un provizion de puțin sub 10% din venitul operațional pentru ceea ce directorul său financiar a descris ca fiind ”scenariul cel mai pesimist, în care ar trebui să ne oprim afacerile și am fi dați afară din Niger”.
O evaluare pregătită de analiști pentru înalți oficiali ruși și finalizată în luna septembrie sugera că relațiile Moscovei cu Nigerul ar putea fi folosite pentru a amenința accesul Franței la uraniul extras în Niger, potrivit think tank-ului britanic Royal United Services Institute.
Eventuala preluare de către Rusia a activelor zăcămintelor de uraniu ale Nigerului ar fi un pas în plus către o nouă divizare a pieței globale de profil, apreciază Pendo Löfgren, directorul de investiții al companiei elvețiene Arnova Capital AG, cu investiții importante în industria uraniului și în comerțul cu minereu.
”Țările aliniate SUA vor căuta să importe doar de la aliați. Rusia și China vor face la fel. Însă acest lucru va fi mult mai dificil pentru țările aliniate SUA – în special pentru SUA, care practic nu are producție internă de uraniu”, a declarat acesta.









