Doar două universități din România în primele o mie din lume

Doar două universități din România figurează în primele 1.000 din lume, potrivit celui mai recent clasament QS World University Rankings 2025. Iar din totalul de 1.500 de instituții de învățământ superior analizate de clasament internațional Quacquarelli Symonds, doar 13 sunt din țara noastră.

Doar două universități românești sunt în primele 1.000 din lume

Singurele două universități din top 1.000 QS 2025 sunt: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (locurile 781-790) și Universitatea din București (locurile 801-850), ambele înregistrând creșteri ușoare față de ediția anterioară, informează B1TV.ro.

Din totalul de 1.500 de universități incluse în clasamentul internațional Quacquarelli Symonds, doar 13 sunt din România:

• Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – locul 781-790
• Universitatea din București – locul 801-850
• Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 1.201-1.400
• Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 1.201-1.400
• Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași – 1.201-1.400
• Universitatea Transilvania din Brașov – 1.201-1.400
• Universitatea de Vest din Timișoara – 1.201-1.400
• Universitatea Politehnica din București – 1.201-1.400
• Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – 1.401+
• Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 1.401+
• Universitatea Politehnica din Timișoara – 1.401+
• Universitatea din Craiova – 1.401+
• Universitatea din Oradea – 1.401+

Întrebat de Adevărul dacă universitățile noastre ar putea urca mai sus în clasament, expertul în educație Marian Staș a explicat:

„Strategic, pe termen lung, nu pot. Răspunsul scurt este că nu pot să iasă din postura asta a mediocrității la nivel global, până când nu schimbă fundamental țara de paradigmă, până când societatea nu ajunge într-un punct în care educația este cea mai importantă resursa țării și pe cale de consecință resursele sunt alocate ca atare. Este imposibil de a ajuns de pe locul 700 pe locul 300 sau 200 sau 100 dacă facem mereu și mereu și mereu același lucru și dacă de pildă, așa cum arată acum legea învățământului superior, în proporție de trei sferturi, e luptă pentru putere și pentru feude și pentru bani și pentru mandate de rector. Nu ajungem foarte departe în felul ăsta”.