Se amână din nou introducerea contribuției personale a pacienților pentru servicii medicale în ambulatoriu oferite de furnizori privați
Olege din 2019 a introdus contribuția personală a pacienților pentru unele servicii medicale în regim de ambulatoriu clinic de specialitate și ambulatoriu paraclinic de specialitate, oferite de furnizorii privați. Prevederile au fost prorogate de mai multe ori de guvern, ultima dată până în 2025. Miercuri, Executivul a aprobat o ordonanță prin care amână din nou introducerea contribuției personale până în 2027, motivul invocat fiind sărăcia populației, informează 360medical.
Actul normativ aprobat de guvern prevede că termenul de introducere a contribuției personale, pe care o pot plăti asigurații care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privați în ambulatoriu clinic de specialitate și ambulatoriu paraclinic de specialitate,
“se prorogă până la împlinirea termenului de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2027”.
Autorii proiectului de act normativ au motivat, în nota de fundamentare, necesitatea măsurii prin faptul că “asiguratul nu poate suporta contribuția personală”.
“În condițiile în care nu va avea asigurat accesul la furnizorii publici, acesta va accesa serviciile medicale cu întârziere față de momentul nevoii de astfel de servicii, ceea ce conduce în mod direct la agravarea stării de sănătate a asiguratului, respectiv prejudiciază cu efecte pe termen lung sănătatea populației”,
se arată în document.
“Lipsa promovării acestui act normativ ar conduce la obligarea persoanelor asigurate la plata unei contribuții personale. Astfel, o consecință directă va fi crearea de liste lungi de așteptare la nivelul unităților sanitare publice, asigurații fiind nevoiți să se adreseze furnizorilor privați pentru acordarea de servicii medicale, pentru care vor plăti contribuție personală”,
menționează nota de fundamentare.
Potrivit documentului, din cei 3.989 de furnizori care sunt în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice, 88% (3.516 furnizori) sunt privați.
De asemenea, din cei 1.061 de furnizori care sunt în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile paraclinice, 76% (806) sunt privați.
“Persoanele cu venituri mici nu vor putea accesa serviciile de îngrijire a sănătății la momentul nevoii, cu toate că sunt asigurate, starea de sănătate va fi agravată, conducând ulterior la necesitatea internării în spital cu cheltuieli mult mai mari pentru tratament, recuperare și îngrijiri de sănătate pe termen lung”,
argumentează autorii proiectului.
Mai mult, autorii actului normativ estimează că
“nevoia de servicii de sănătate va genera costuri substanțiale chiar și pentru asigurații cu venituri medii, grevând bugetul acestora și a familiilor lor, ceea ce va crește povara financiară, concomitent cu scăderea nivelului de trai”.
Un alt argument este legat de faptul că legislația actuală nu face excepții pentru categorii vulnerabile de asigurați, precum copiii, gravidele sau persoanele cu dizabilități, ceea ce ar putea conduce la scăderea indicatorilor de sănătate a populației, inclusiv a speranței de viață.
“Se propune prorogarea contribuției personală, care poate fi plătită de asigurați, pentru unele servicii medicale acordate în ambulatoriul clinic de specialitate și ambulatoriul paraclinic de specialitate, în condițiile în care aceștia optează ca aceste servicii să fie acordate de furnizori privați aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, deoarece conduce la afectarea calității vieții asiguraților, a aparținătorilor acestora, cu consecințe inclusiv de natură socială, economică și în multe cazuri asociindu-se chiar cu scurtarea vieții pacienților”,
arată nota de fundamentare a actului normativ aprobat de guvern.
Potrivit documentului, România înregistrează cea mai mare rată a sărăciei dintre statele membre ale UE, peste 35% din populație fiind la risc de excluziune socială din cauza sărăciei, semnificativ peste media UE, de 22%.









