Specialiștii trag un semnal de alarmă asupra tendinței de creștere a cazurilor de cancer la tineri
Cazurile de cancer de sân, colorectal și alte tipuri de cancer sunt în creștere la persoanele de 20, 30 și 40 de ani. „Aceștia sunt oameni în floarea vârstei”, spun experții. Ce se întâmplă?
În ultimii 10 ani, ratele de cancer colorectal în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani au crescut în 24 de țări diferite, inclusiv în Marea Britanie, Statele Unite, Franța, Australia, Canada, Norvegia și Argentina.
Primele concluzii ale investigației, prezentate de o echipă internațională la congresul Uniunii Internaționale pentru Controlul Cancerului (UICC) de la Geneva din septembrie 2024, sunt îngrijorătoare.
Cercetătorii de la American Cancer Society (ACS) și de la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au analizat date din 50 de țări pentru a înțelege această tendință îngrijorătoare de creștere a cazurilor de cancer la adulții tineri.
În 14 dintre aceste țări, tendința de creștere a fost observată numai la adulții tineri, ratele la adulții mai în vârstă rămânând stabile.
Rezultatele sunt cele mai recente dintr-o serie de studii care descriu o creștere similară a unei serii de mai multe cancere la tineri.
„Atât pentru ei, cât și pentru noi, este adesea de neînțeles, pentru că cine și-ar putea imagina că o persoană sănătoasă în vârstă de 40 de ani ar putea dezvolta acest tip de malignitate?”
a declarat Eileen O’Reilly, medic oncolog gastrointestinal la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering din New York, pentru BBC, informează 360medical.
Cancerul de sân este o formă de cancer în care tendința de creștere a cazurilor este evidentă. Un nou raport al ACS a constatat că, în timp ce decesele cauzate de cancerul de sân la femei au scăzut cu aproximativ 10 % în ultimul deceniu, ratele de incidență sunt în creștere cu 1 % pe an în general – și cu 1,4 % pe an pentru femeile sub 50 de ani.
Pe baza investigațiilor epidemiologice, se pare că această tendință a început în anii 1990.
Un studiu a constatat că incidența globală a cancerului cu debut precoce a crescut cu 79% între 1990 și 2019, iar numărul de decese cauzate de cancer la persoanele tinere a crescut cu 29%.
Un alt raport publicat în revista The Lancet Public Health a descris modul în care ratele de incidență a cancerului în Statele Unite au crescut constant între generații în 17 tipuri diferite de cancer, în special în rândul generațiilor X și millenialilor.
Problema cancerelor cu debut precoce a devenit atât de îngrijorătoare încât organizații importante precum UICC doresc să sensibilizeze medicii generaliști cu privire la această tendință, pentru a se asigura că semnele de alarmă sunt detectate în rândul pacienților tineri.
„Un medic care ascultă o persoană de peste 60 de ani care vorbește despre dificultăți de evacuare a scaunelor, se simte obosită și balonată, va lua aceste simptome mult mai în serios decât o persoană tânără de 30 de ani care este activă și nu se încadrează în profilul tipic al unei persoane cu cancer”,
spune Sonali Johnson, șefa departamentului de conștientizare de la UICC.
„S-ar putea să o pună pe seama sindromului colonului iritabil sau a stresului de la locul de muncă, așa că există o mulțime de cazuri în care simptomele oamenilor sunt respinse în loc să fie trimiși pentru analize de sânge sau o colonoscopie”,
indică ea.
Specialiștii în cancer spun că pacienții care prezintă boli precum cancerul pancreatic, o boală în care majoritatea persoanelor sunt diagnosticate la vârsta de 70 de ani, sunt uneori cu zeci de ani mai tineri decât s-ar aștepta de obicei.
„Nu este neobișnuit pentru mine să văd pe cineva sub 40 de ani cu cancer pancreatic”,
spune dr. O’Reilly.
„Se întâmplă aproape săptămânal, ceea ce este înfricoșător. Aceștia sunt oameni aflați în floarea vârstei, care își întemeiază o familie și au toate motivele să trăiască. Implicațiile pentru societate sunt profunde”,
comentează medicul cu îngrijorare.
În timp ce oncologii au considerat de obicei cancerele la persoanele tinere ca fiind în primul rând o consecință a factorilor de risc ereditari, cum ar fi mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 în cazul cancerului de sân, tot mai mulți pacienți nu au o predispoziție genetică evidentă.
Dr. O’Reilly afirmă că, în majoritatea cazurilor cu debut precoce pe care le vede, nu există o explicație genetică evidentă, iar atunci când sunt studiate în laborator, tumorile pacienților cu vârste de 20, 30 sau 40 de ani par a fi mai agresive în comparație cu un pacient tipic cu cancer pancreatic în vârstă de 70 de ani.
Medicul spune că acest lucru face adesea ca prognosticul acestora să fie foarte slab, chiar dacă pacientul este într-o stare de sănătate bună.
„Sunt mai tineri, mai în formă și pot suporta adesea mai bine intensitatea tratamentului, dar unii au o formă extrem de agresivă de cancer pancreatic, care provoacă un declin accelerat”,
spune ea.
„Atât pentru ei, cât și pentru noi, specialiștii, este adesea de neînțeles, pentru că cine și-ar putea imagina că o persoană sănătoasă de 40 de ani ar putea dezvolta acest tip de malignitate?”
Pe lângă faptul că recunosc această tendință, specialiștii în cancer simt un sentiment tot mai mare de urgență pentru a încerca să afle care sunt factorii care o determină.
Autorii studiului Lancet au comentat că, dacă acest tipar continuă, ar putea crește în cele din urmă povara bolii în viitor, oprind și chiar inversând decenii de progrese în domeniul sănătății publice în combaterea cancerului.
Așadar, ce se întâmplă?
Unii cercetători au sugerat că anumite componente din alimentele ultraprocesate ar putea juca un rol în declanșarea inflamației și deteriorarea ADN-ului în colon.
Poate cea mai evidentă explicație indică rolul obezității și al sindromului metabolic, afecțiuni care au fost asociate cu creșterea riscului de cancer prin creșterea inflamației în întregul organism și prin dereglarea căilor hormonale cheie.
Un studiu recent a constatat că acumularea excesului de greutate corporală între vârstele de 18 și 40 de ani este asociată cu un risc mai mare de până la 18 tipuri diferite de cancer, în timp ce raportul Lancet a constatat că 10 dintre cele 17 tipuri de cancer a căror prevalență crește în rândul tinerilor americani sunt afecțiuni maligne legate de obezitate, cum ar fi cancerul renal, ovarian, hepatic, pancreatic și al vezicii biliare, precum și mielomul.
„Dovezile generale indică schimbarea stilului de viață”,
spune dr. Shuji Ogino, profesor de patologie și epidemiologie la Universitatea Harvard, care a investigat creșterea numărului de cancere cu debut precoce.
Fiecare dintre noi are mii de variante genetice, explică specialistul, dintre care unele dau un risc crescut foarte mic de cancer, care crește însă atunci când este combinat cu unele schimbări de mediu.
„Știm că a mânca prea mult zahăr și alimente procesate, a avea glicemia constant ridicată și a deveni rezistent la insulină crește nu numai riscul de diabet, ci și de cancer”,
indică patologul.
Dar obezitatea singură nu reprezintă întreaga poveste.
Dr. O’Reilly spune că mulți dintre pacienții tineri cu cancer pancreatic pe care îi vede sunt în formă și aparent sănătoși, fără explicații clare pentru motivul stării de rău.
„Cu siguranță, întotdeauna mă frapează faptul că lucrurile tradiționale la care ne gândim de cele mai multe ori nu se aplică acestor oameni”,
spune ea.
„Ei par adesea sănătoși, plini de viață și extrem de apți fizic”.
El crede că acest lucru poate reflecta apariția unor substanțe cancerigene diferite, care au atras anterior mai puțină atenție.
În timp ce epidemiologii s-au concentrat mult timp asupra legăturii dintre fumat și cancer, prevalența fumatului a scăzut semnificativ în ultimele decenii, OMS constatând că, la nivel mondial, doar unul din cinci adulți consumă produse din tutun în prezent, comparativ cu unul din trei în 2000.
În schimb, dr. Ogino este de părere că o legătură mult neglijată este schimbarea tiparelor de somn din întreaga lume care a avut loc în 50-100 de ani.
Un studiu a constatat că durata medie a somnului copiilor și adolescenților a scăzut cu 60 de minute pe noapte între 1905 și 2008, în timp ce munca în schimburi a devenit tot mai răspândită în ultimele decenii în Australia, China, Japonia, Europa și America de Nord și de Sud.
O analiză din 2021 care a folosit date din studiul longitudinal britanic privind îmbătrânirea, o bază de date care conține informații de la peste 10.000 de persoane cu vârsta de peste 50 de ani, a constatat o asociere între calitatea slabă a somnului și riscul mai mare de cancer.
Unii oameni de știință au susținut chiar că expunerea aproape permanentă la lumina artificială, fie prin iluminatul stradal, fie prin intermediul telefoanelor mobile și al tabletelor, reprezintă o nouă substanță cancerigenă prin declanșarea unor perturbări ale ceasului biologic al organismului, lucru care a fost legat de cancerul de sân, de colon, ovarian și de prostată.
Studiile au sugerat chiar că expunerea continuă la lumină în timpul orelor de noapte prin munca în schimburi poate facilita dezvoltarea cancerului prin scăderea nivelului hormonului melatonină.
„Suntem expuși foarte mult la lumina artificială pe timp de noapte, chiar de când suntem bebeluși”,
spune dr. Ogino. Și în Japonia, de exemplu, o parte substanțială a populației stă trează până la miezul nopții în fiecare noapte. Munca în schimburi a devenit mai frecventă cu lucruri precum magazinele deschise 24 de ore din 24, indică el.
În același timp, dr. Ogino crede că este puțin probabil să existe un singur factor de risc implicat în multe dintre aceste cazuri de cancer cu debut precoce, și că, mai degrabă, excistă un cumul de factori care converg către apariția bolii.
Combinate cu modificările stilului de viață, mulți cercetători în domeniul cancerului cred că o forță motrice cheie pentru aceste boli ar putea fi o consecință a diferitelor modificări toxice din intestin.
În iunie 2023, Frank Frizelle, chirurg colorectal la Spitalul Christchurch din Noua Zeelandă, a lansat un apel pentru specialiștii în cancer colorectal din întreaga lume, solicitând o investigație mai amplă a legăturii potențiale dintre ingerarea unor cantități mari de microplastice și apariția cancerului intestinal prematur.
Lucrarea sa cu titlu provocator , „Ar putea microplasticele să fie un factor de declanșare precoce a cancerului colorectal?”, susține că apariția cancerului colorectal ca o boală din ce în ce mai problematică la persoanele sub 50 de ani corespunde perioadei în care microplasticele au devenit exponențial mai prezente în mediu. Sugestia sa este că prezența acestor particule minuscule de plastic poate perturba stratul de mucus din colon, care protejează mucoasa intestinului de diverși agenți patogeni și toxine din hrană.
„Micro și nanoplasticele pot permite stratului de mucus să fie penetrat într-un anumit fel, ca și cum ai pune o serie de găuri de ace într-un prezervativ”,
spune el.
„Dacă putem dovedi că acest lucru este adevărat, ar putea fi legat de dimensiune, precum particulele de carbon și bolile pulmonare”.
În prezent, acest lucru este încă în mare parte speculativ, dar dr. Frizelle este departe de a fi singurul om de știință care a legat modificările toxice din intestin de procesele potențial cancerigene.
Alți cercetători au sugerat că anumite componente din alimentele ultraprocesate pot juca un rol în inflamarea și deteriorarea ADN-ului în colon, de la coloranți alimentari la emulgatori, deși, la fel ca în cazul microplasticelor, dovezile rămân încă relativ limitate.
Deoarece colonul este conectat la stomac și la tractul gastrointestinal, precum și la sistemul imunitar, modificările marcate din intestin sunt asociate nu numai cu cancerul colorectal, ci și cu o serie de tumori solide , inclusiv cancerul de sân, precum și cu cancerele de sânge.
Cercetătorii analizează dacă nu cumva lipsa somnului și utilizarea antibioticelor s-ar număra printre factorii care favorizează cancerele cu debut precoce
Utilizarea antibioticelor în întreaga lume a crescut în ultimele decenii. În special, dozele de antibiotice consumate de copiii sub vârsta de cinci ani au crescut de la 9,8 la 1.000 de persoane în 2000 la 14,3 în 2018. În general, consumul global de antibiotice pe cap de locuitor a crescut în toate grupele de vârstă între 2000 și 2015, ceea ce, în opinia specialiștilor, reprezintă un motiv important de îngrijorare.
Având în vedere capacitatea antibioticelor de a elimina o mare parte a speciilor de bacterii și, astfel, de a remodela drastic microbiomul intestinal în moduri potențial dăunătoare, o expunere mai mare la antibiotice a fost asociată anterior cu cancerul pulmonar, limfoamele, cancerul pancreatic, carcinomul cu celule renale și mielomul multiplu.
Bacteriile care trăiesc în intestin au fost selectate printr-un fel de proces evolutiv și fac parte din supravegherea imunitară care permite sistemului nostru imunitar să recunoască celulele anormale, particulele străine și să prevină geneza tumorilor maligne în primul rând, spune dr. O’Reilly.
„Încă nu se știe, dar ideea este că o expunere mai mare la antibiotice ar putea însemna că supravegherea imunitară nu funcționează la fel de eficient cum ar trebui”,
explică el.
Una dintre consecințele potențiale ale excesului de antibiotice este că eliminarea așa-numitelor bacterii comensale, specii care sunt native în intestin, creează o prăpastie care poate fi apoi umplută de microbi mai răuvoitori.
În ultimii 10 ani, cercetători din întreaga lume au publicat numeroase studii privind anumiți agenți patogeni oportuniști care par a fi capabili să invadeze intestinul și să determine modificări celulare care cresc riscul de progresie a cancerului.
În special, cercetătorii au descoperit că o bacterie numită Fusobacterium nucleatum pare a fi capabilă să provoace creșteri intestinale precanceroase, precum și dezvoltarea de tumori mai agresive. Alte studii au arătat că anumite specii de E. coli par a fi capabile să favorizeze dezvoltarea cancerului și să suprime simultan răspunsul imunitar al organismului.
La fel ca în cazul somnului și al obezității, specialiștii spun că factorii care determină apariția timpurie a cancerului sunt multifactoriali din copilărie până la vârsta adultă și probabil că se combină pentru a crește treptat riscul de îmbolnăvire la începutul vieții adulte.
Ei subliniază că, deși majoritatea dintre noi purtăm o formă de E. coli, cercetările sale au arătat că aceste bacterii tind să înflorească cel mai mult atunci când consumăm și o așa-numită „dietă occidentală”, bogată în alimente ultraprocesate, ceea ce indică faptul că dieta va juca, de asemenea, un rol-cheie.
Suntem încă departe de a putea stabili exact de ce diferite grupuri de oameni au ajuns să dezvolte cancere cu debut precoce, spune dr. O’Reilly, adăugând că este vital ca oamenii de știință să încerce să le studieze mai în detaliu, pentru a preveni o catastrofă globală în domeniul sănătății în anii următori.
„Există o nevoie enormă de cercetare pentru a încerca să înțelegem ce se întâmplă și ce cauzează aceste boli într-un stadiu mult mai timpuriu”,
spune ea.
„Este incredibil de înfricoșător faptul că observăm o creștere a incidenței cancerului pancreatic și a altor cancere de organe solide la tineri. Pentru mine, este o criză de sănătate publică iminentă”,
a mai precizat medicul.









