Hacking la nivel național, în Georgia | Tehnici și metode rusești de piratare a unei țări întregi
Spionii ruși s-au infiltrat și au piratat întreaga arhitectură instituțională și economică a vecinei sale mai mici Georgia, într-o campanie extinsă și bine planificată de spionaj și piraterie informatică derulată de-a lungul mai multor ani, adunând informații și dobândind puteri sporite, inclusiv în scopul unei potențiale sabotări a infrastructurii critice a țării, potrivit unor documente și rapoarte tehnice consultate de jurnaliștii de la Bloomberg.
Ministerul de Externe, Ministerul Finanțelor, Banca Centrală de la Tbilisi, precum și furnizori de energie și de servicii de telecomunicații s-au numărat printre entitățile piratate de spionii ruși, potrivit Bloomberg. Serviciile rusești de informații au accesat sistemele informatice ale mai multor companii de electricitate, ale unor terminale petroliere, platforme media și departamente guvernamentale din Georgia, cel puțin între 2017 și 2020, potrivit datelor consultate.
Georgia reprezintă o poartă vitală pentru rutele energetice și comerciale care leagă Europa și Asia, iar rolul său este în continuare unul esențial în lupta geopolitică dintre Est și Vest timp de cel puțin două decenii. Importanța sa devine tot mai clară în această săptămână, la finalul căreia – mai precis sâmbătă – în Georgia se organizează poate cele mai importante alegeri legislative din istoria post-sovietică a țării.
Amploarea și gravitatea atacurilor cibernetice prezentate în documentele citate nu au fost raportate anterior. Ele arată acum cât de mult s-a extins influența Kremlinului în țara de mai puțin de 4 milioane de locuitori, într-o perioadă în care Georgia încerca să scape de sub pulpana Moscovei, urmărind aderarea la Uniunea Europeană și NATO.
După revoluția pro-occidentală a trandafirilor, din 2003-2004, când la putere a ajuns Mikheil Saakashvili, conflictul politic dintre Georgia și Rusia s-a intensificat, iar patru ani mai târziu tancurile rusești au intrat în micuța țară din Caucaz, ocupând două teritorii separatiste (Osetia de Sud și Abhazia), care și-au declarat independența față de Tbilisi.
Ani mai târziu, animozitățile dintre Tbilisi și Moscova au primit un nou impuls din 2022, de când președintele rus Vladimir Putin a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, cea mai gravă confruntare cu Occidentul de la Războiul Rece.
Astfel, Georgia va organiza sâmbătă alegeri parlamentare cruciale, care ar putea decide dacă eforturile de integrare cu Occidentul vor continua sau țara se va întoarce din nou cu fața spre Moscova.
Principalele forțe care se vor confrunta sunt partidul de guvernământ ”Visul Georgian”, condus mai mult sau mai puțin din umbră de miliardarul pro-rus Bidzina Ivanishvili, și blocul de opoziție care susține că sub conducerea actuală Georgia a întors spatele aliaților americani și europeni, pentru a fi de partea regimului lui Putin.
O adevărată invazie cibernetică
Operațiunile de hacking dezvăluite de documentele consultate de Bloomberg arată clar că ”Rusia a luat la țintă Georgia și se infiltrează în țară de mulți ani”, a declarat Natia Seskuria, directoarea executivă a Institutului Regional pentru Studii de Securitate, un think tank din capitala georgiană, Tbilisi.
”Este un fapt extrem de îngrijorător și deosebit de important, mai ales în lumina alegerilor viitoare.”
În plus, dezvăluirile privind încercările de cumpărare masivă de voturi la alegerile prezidențiale și la referendumul de duminică din Moldova nu fac decât să întregească un peisaj devenit familiar: rușii acționează subversiv în întreaga lume pentru a influența procesele electorale și democratice din țări terțe, în care au un interes sau altul.
Și, desigur, nicăieri acest pericol geopolitic nu este mai evident decât în Europa de Est.
În stilul clasic al comunicării publice a Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, întoarce orice acuzații împotriva celor care le formulează. Ea a acuzat SUA și aliații occidentali că încearcă ”să încingă situația din apropierea granițelor Rusiei”. Declarația inițială era făcută în contextul marcării a 16 ani de la războiul ruso-georgian, în luna august:
”În dorința lor de a enerva Rusia, occidentalii ignoră interesele statelor din regiune, punându-le în pericol existența lor, sigură și decentă”,
spunea ea.
SUA și UE au caracterizat recenta represiune a guvernului georgian împotriva grupurile care formează societatea civilă georgiană drept ”inspirată de Kremlin” și au acuzat Rusia că a vizat țara cu atacuri cibernetice sistematice.
O decizie a autorităților georgiene de a reînvia așa-numita lege a ”agenților străini” a declanșat proteste masive în Georgia.
Guvernul de la Tbilisi susținea că legea a fost concepută pentru a monitoriza, în mod legitim, influența externă asupra organizațiilor neguvernamentale și a presei.
Bruxelles-ul a răspuns prompt prin oprirea negocierilor de aderare a Georgiei la UE, în timp ce Washington-ul a impus restricții privind vizele pentru un număr de peste 60 de cetățeni georgieni, din cauza activităților de ”subminare a democrației”.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, autoritățile din Georgia au refuzat să susțină sancțiunile împotriva Rusiei, țara devenind un canal alternativ pentru importurile rusești care evită regimul de restricții.
La nivel discursiv, oligarhul Bidzina Ivanishvili a criticat dur ”Occidentul” generic, spunând, la un miting electoral din aprilie, că un ”partid global al războiului” încearcă să folosească ONG-urile pentru a înlătura guvernul legitim al țării și pentru a împinge Georgia într-un conflict cu Rusia.
Campania extinsă de spionaj rusesc care a avut loc cu ani de zile înainte de alegerile anterioare, desfășurate în 2020, a permis Rusiei nu doar să intercepteze informații esențiale ale statului georgian, ci și să ”picure” informații veninoase în societatea-țintă, susțin documentele citate de Bloomberg.
De asemenea, a oferit Moscovei capacitatea de a influența asigurarea de servicii vitale de infrastructură pentru populația Georgiei, inclusiv rețelele de energie și de comunicații, în cazul în care poporul georgian ar fi ales la urne altfel decât și-ar fi dorit Moscova și ar fi îndreptat țara în direcții nedorite.
Astfel, Direcția Principală de Informații de la Moscova (GRU) a spart sistemul informatic al Comisiei Electorale Centrale a Georgiei, obținând acces la unele conturi de e-mail ale oficialilor și la mai multe organizații media, inclusiv Imedi și Maestro, două dintre cele mai populare canale TV.
De asemenea, a obținut acces la mai multe sisteme informatice ale companiei naționale de căi ferate din Georgia, timp de mai bine de doi ani, potrivit documentelor citate.
Hackerii Serviciului Federal de Securitate (FSB) au desfășurat o operațiune sub acoperire desfășurată vreme de mai multe luni de zile la Ministerul de Externe al Georgiei, pentru a spiona e-mailurile oficialilor de vârf și pentru a colecta date deținute de ambasadele Georgiei din întreaga lume, mai arată unul dintre documente.
De la ruși se ia curentul
La sfârșitul anului 2019 și la începutul anului următor, hackerii ruși instalaseră tehnică operativă cu ajutorul căreia puteau să citească e-mailurile angajaților de la Telasi, compania de distribuție a energiei electrice din Tbilisi. Mai mult, îi urmăreau pe angajați chiar în timpul lucrului, la birou, prin sistemul de supraveghere video al companiei.
Alți hackeri ruși au vizat o altă companie energetică, deținută de stat, reușind să obțină mijloacele prin care puteau să oprească funcționarea unor stații electrice și să întrerupă alimentarea cu energie electrică în unele regiuni ale țării, dacă ar fi decis să o facă, arată documentele.
În spatele atacurilor s-a aflat GRU, potrivit unuia dintre documente.
Compania de stat din domeniul energiei a fost infiltrată cu ajutorul unui program software numit GreyEnergy, indică un alt document.
Purtătorul de cuvânt al companiei Telasi, Valeri Phantsulaia, spune acum că nu au existat atacuri cibernetice asupra Telasi în perioadele specificate și nici nu a fost identificată vreo scurgere de informații sau vreo încălcare a integrității datelor corporative.
Rușii ar putea da foc țării. La propriu
Agenția rusă de informații a identificat și exploatat mai multe vulnerabilități și în alte infrastructuri critice, precum sunt cele din rețeaua informatică a terminalului petrolier din Batumi, de la Marea Neagră. Până în octombrie 2019, mai multe sisteme informatice, inclusiv camerele inteligente de supraveghere, au fost compromise.
Oficialii de la Batumi Oil Terminal nu au dorit să comenteze pe această temă.
Terminalul de pe coasta Mării Negre livrează țiței și produse petroliere din Georgia, precum și din Azerbaidjan, Kazahstan și Turkmenistan, spre clienți din Vest.
Cel puțin alte două rafinării, neidentificate în clar în documentele citate, precum și alte câteva companii și entități guvernamentale au fost vizate de GRU, uneori folosind un malware ”X-Agent”, cunoscut pentru că a fost utilizat anterior de agenți ruși, potrivit unor oficiali europeni.
În aceeași perioadă, spionii cibernetici au spart un număr mare de conturi de e-mail ale Băncii Naționale a Georgiei, în perioada 2019-2020, permițându-le să citească corespondența confidențială a titularilor.
Banca centrală a refuzat să comenteze afirmațiile specifice, spunând că informațiile despre atacurile cibernetice și mecanismele de securitate și control sunt confidențiale. Banca a mai declarat, într-un comunicat, că folosește ”sisteme moderne pentru securitatea activelor sale informaționale”.
Nici operatorii de telecomunicații nu au fost ignorați de spionii ruși. Hackerii au compromis sisteme informatice ale operatorului de telecomunicații Skytel, de unde au obținut, probabil, acces la sisteme de administrator, la routere de rețea și la alte sisteme critice.
Unul dintre documente indică faptul că spionii ar fi fost în măsură să oprească funcționarea tuturor serviciilor de telecomunicații ale furnizorului și ale sub-furnizorilor săi din rețeaua Skytel.
În mod previzibil, niciuna dintre entitățile implicate (GRU, FSB, autorități, instituții și companii georgiene) nu au dorit să comenteze pe tema documentelor prezentate.
Potrivit unor oficiali europeni care au cunoștință despre documente, autoritățile georgiene au fost informate de omologii occidentali despre mai multe atacuri cibernetice rusești, însă nu este clar dacă acestea au luat vreo măsură.
Mai mult, oficialii europeni, care nu au vrut să-și dezvăluie identitatea, au precizat că Rusia a desfășurat operațiuni similare ca amploare și în perioada mai recentă. Aceștia au refuzat să intre în amănunte, susținând că dezvăluirea unor detalii ar putea pune în pericol investigațiile aflate în derulare.
Sâmbăta adevărului
Alegerile de sâmbătă prezintă riscuri noi, de natură extrem de serioasă, potrivit lui Giorgi Șaișmelașvili, un fost oficial al Ministerului Apărării din Georgia
”Georgia încă nu înțelege pe de-a-ntregul toate amenințările care o vizează”,
a spus el.
La fel cum s-ar fi întâmplat acum 4 ani, Rusia ar putea fi capabilă și acum să efectueze atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice din țară, în situația în care alegerile parlamentare vor conduce la o schimbare a guvernului actual, pe care ar considera-o inacceptabilă și neavenită, a mai declarat Șaișmelașvili, care ocupă acum poziția de director de cercetare la Civic IDEA, un ONG din Tbilisi.
Misiune îndeplinită?
Printre instituțiile vizate de ampla operațiune de spionaj se numără și Ministerul de Externe de la Tbilisi.
Operațiunea care a vizat diplomația georgiană a fost condusă de un grup de hackeri cunoscut sub numele de Turla, despre care oficialii americani au precizat anterior că este atașat la o unitate FSB, numită Centrul 16.
Centrul 16 funcționează dintr-o unitate din Ryazan, localitate de la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova.
Activ încă din jurul anului 2004, grupul Turla și-a câștigat notorietatea pentru o serie de atacuri sofisticate, care au vizat ținte din câteva zeci de țări.
Potrivit unor jurnale de rețea cuprinse în documentele citate, din aprilie 2020 până în ianuarie 2021, hackerii de la Turla s-au concentrat pe furtul de date de la șapte oficiali georgieni, inclusiv un actual ministru adjunct de externe și de la ambasadorii Georgiei în SUA și UE.
De asemenea, au părut să vizeze, în mod repetat, computere asociate cu anumite consulate sau ambasade ale Georgiei, inclusiv cele din Cipru, Țările Baltice, Rusia, Coreea de Sud, Azerbaidjan și Canada.
Datele jurnalelor de rețea arată că membrii Turla își desfășurau activitatea strict în timpul programului de lucru, de luni până vineri, ceea ce indică o activitate organizată și normată strict, nu cea a unor hackeri ”independenți”.
Într-o singură lună, din noiembrie până în decembrie 2020, Turla a penetrat rețeaua Ministerului de Externe și a furat date de 114 ori, culegând în total aproximativ 2,1 GB de date.
Natia Seskuria explică simplu: principalul interes al Rusiei ”este să slăbească politica externă pro-occidentală a Georgiei”.
”Iată, vedem acum: aceste relații nu au fost niciodată mai rele decât sunt astăzi”,
concluzionează ea.









