Polonia preia președinția Consiliului Uniunii Europene cu accent pe securitate
Polonia și-a lansat vineri (3 ianuarie) președinția Consiliului Uniunii Europene, implicată într-o dispută diplomatică cu Ungaria, care a evidențiat un sentiment tot mai profund de dezunire politică în Europa, în timp ce aceasta se confruntă cu o serie de provocări globale majore, potrivit Euroactiv.
Doborâtă de o economie slabă, UE se pregătește pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în această lună pe o platformă „America First” și pentru posibila impunere de tarife americane asupra exporturilor europene.
De asemenea, UE se confruntă cu deteriorarea relațiilor comerciale cu China și cu războiul dur al Rusiei în Ucraina, toate acestea într-un moment în care cele două mari puteri ale UE, Franța și Germania, sunt distrase de tulburările politice interne.
În acest context sumbru, Polonia dorește să joace un rol principal în elaborarea politicii europene, în special în domeniul securității.
„Dacă Europa este neputincioasă, nu va supraviețui… Să facem totul pentru ca Europa și Polonia să nu fie nevoite să plătească cel mai mare preț pentru libertate, pentru putere, pentru suveranitate. Să facem totul pentru ca Europa să fie din nou puternică”,
a declarat premierul polonez Donald Tusk în timpul unei gale la Varșovia.
Tusk a fost însoțit de președintele Consiliului European, António Costa, care a subliniat importanța continuării sprijinului pentru Kiev.
„În acest an trebuie să continuăm să fim alături de Ucraina – atât cât este necesar, atât timp cât este nevoie, pentru a obține o pace cuprinzătoare, justă și durabilă”,
a declarat Costa.
„Pentru aceasta, trebuie să continuăm să vedem apărarea ca o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană”.
Ambițiile poloneze
Tusk speră „să conducă o realiniere în UE atunci când vine vorba de construirea unei coaliții în jurul sprijinului pentru Ucraina și a unei păci semnificative care să aducă beneficii Kievului, nu Moscovei”,
a declarat Edit Zgut-Przybylska, profesor asistent la Institutul de Filosofie și Sociologie din cadrul Academiei Poloneze de Științe.
Tusk, un fost președinte al Consiliului European, care a fost anterior și șeful Partidului Popular European de centru-dreapta, este o figură bine conectată pe scena UE. El a fost cel care a condus prima președinție poloneză în 2011.
Cu toate acestea, în timp ce capitalele europene se confruntă cu decizii dificile cu privire la chestiuni precum modul de susținere și finanțare a cheltuielilor pentru apărare, analiștii spun că este puțin probabil ca Varșovia să fie capabilă să conducă singură.
Piotr Buras, șeful biroului din Varșovia al Consiliului European pentru Relații Externe, a declarat că provocările cu care se confruntă UE depășesc capacitatea și orizontul de timp al unei președinții de șase luni.
„Acesta este un moment-cheie pentru Europa mai ales din cauza sosirii lui Trump și a situației din Ucraina, dar și a problemelor legate de economia în general, de competitivitate și, posibil, de războiul comercial, cu o slăbiciune simultană a conducerii și un moment de tranziție în cadrul UE însăși”,
a declarat Buras.
În ceea ce privește securitatea colectivă a Europei și sprijinul pentru Kiev, unii analiști au declarat că Germania, cea mai mare economie a Europei, ar putea prelua un rol mai important după alegerile naționale din 23 februarie, pe care conservatorii sunt în prezent înclinați să le câștige.
„Singura speranță este că noua conducere germană va decide să adopte o poziție mult mai activă și mai asertivă”,
a declarat Peter Bator, fost ambasador al Slovaciei la NATO, care este în prezent analist șef al partidului de opoziție Slovacia Progresistă.
Dispute diplomatice
Guvernul polonez a declarat că trimisul Ungariei nu a fost binevenit la ceremonia de marcare a preluării de către Varșovia a președinției rotative semestriale a UE, o respingere foarte publică care vine după luni de zile de schimb de replici politice între liderii celor două țări.
Luna trecută, Ungaria a înfuriat Polonia acordând azil politic unui fost ministru adjunct polonez al justiției, care este anchetat în țara sa pentru presupusă utilizare necorespunzătoare a fondurilor publice, ceea ce acesta neagă. Varșovia a calificat această măsură drept un „act ostil” contrar principiilor UE și și-a rechemat ambasadorul la Budapesta.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a descris jignirea de vineri drept „copilărească”, a relatat site-ul de știri HVG.hu. Demersul polonez nu a făcut decât să se adauge la semnele tot mai numeroase de dizarmonie europeană.
Slovacia, care, alături de Ungaria, a încercat să mențină anumite legături cu Rusia, a amenințat joi cu represalii împotriva Ucrainei după ce aceasta a oprit fluxurile de tranzit ale gazului rusesc, în timp ce vineri negocierile privind formarea unui nou guvern în Austria au suferit o lovitură atunci când un partid-cheie a părăsit discuțiile.









