Studiu EUI | Europa menține o stabilitate democratică fragilă, în contextul declinului global
În ciuda discrepanțelor dintre vest și est, sănătatea democratică a Europei rămâne ridicată, în pofida declinului mondial, potrivit unui studiu publicat joi de Economist Intelligence Unit (EUI), citat de Euronews.
Cel mai recent Index al Democrației arată că, după un an de alegeri la nivel mondial, democrația globală a slăbit, 2024 continuând o tendință de „malaise democratic”, se arată în raport.
„În timp ce autocrațiile par să câștige putere, după cum arată tendința indicelui începând din 2006, democrațiile lumii se luptă”,
a declarat Joan Hoey, director pentru Democracy Index, într-un comunicat.
Studiul anual evaluează cinci categorii – proces electoral și pluralism, libertăți civile, funcționarea guvernului, participare politică, cultură politică – acordând fiecărei țări un punctaj din 10.
Pe baza acestuia, țările sunt clasificate ca democrații depline, democrații defectuoase, regimuri hibride sau regimuri autoritare. În acest an, Norvegia a ocupat primul loc în clasament, cu 9,81, în timp ce Afganistanul s-a clasat pe ultimul loc, cu 0,25.
Cele mai accentuate scăderi s-au înregistrat în ceea ce privește funcționarea guvernului și procesul electoral, media pentru acesta din urmă scăzând cu 0,08 puncte față de 2023, ceea ce studiul consideră că „a fost deosebit de dezamăgitor, având în vedere că atât de multe țări au mers la urne în 2024”.
Europa a prezentat o imagine mixtă. Europa de Est a înregistrat un ușor declin, în timp ce Europa de Vest s-a îmbunătățit marginal cu 0,01 puncte.
Nouă dintre cele mai bune zece democrații din lume se află în Europa, singura excepție fiind Noua Zeelandă, pe locul al doilea.
Europa de Vest rămâne cea mai bine cotată regiune și singura care și-a revenit la nivelurile anterioare pandemiei. Cu toate acestea, raportul evidențiază nemulțumirea generalizată a publicului, care alimentează o orientare către partidele anti-mainstream.
Potrivit studiului, „această nemulțumire alimentează o orientare din ce în ce mai pronunțată către partidele anti-mainstream, o tendință ilustrată pe larg de numeroasele alegeri desfășurate pe continent în 2024”. Studiul adaugă că aceste alegeri au fost marcate de o respingere clară a liderilor în exercițiu și de o creștere a sprijinului pentru forțele politice anti-sistem și populiste.
Au existat schimbări notabile în regiune: Portugalia a fost upgradată la categoria „democrație deplină”, în timp ce Franța a alunecat în categoria „defectuoasă”.
Portugalia a fost retrogradată pentru prima dată în 2011 și și-a recăpătat statutul de „democrație deplină” în 2019. Cu toate acestea, după ce a luat în considerare limitările libertății personale rezultate în urma pandemiei COVID-19, EUI a retrogradat-o din nou în 2020.
Franța a fost, de asemenea, aproape de pragul de 8,00 care separă „democrațiile depline” de „democrațiile defectuoase”, coborând în a doua categorie în 2010-13, 2015-18 și 2020-21, în timpul a ceea ce EUI clasifică drept „perioade de turbulențe politice în care administrația s-a confruntat cu tulburări sociale generalizate și/sau cu diviziuni interne privind politica, care au subminat guvernanța”.
Raportul concluzionează că retrogradarea Franței din acest an reflectă o deteriorare a scorului pentru încrederea în guvern.
Europa de Est, grupată cu Asia Centrală în raport, a înregistrat „cel mai ușor regres dintre toate regiunile”, scăzând cu 0,02 puncte, la 5,35.
Această regiune a înregistrat o etapă importantă, deoarece Republica Cehă și Estonia au trecut de la statutul de „democrații defectuoase” la cel de „democrații depline”, obținând ratingul de democrație deplină pentru prima dată din 2013, când Republica Cehă a căzut din categoria superioară.
În schimb, în acest an, România a fost retrogradată de la statutul de „democrație deficitară” la cel de „regim hibrid”, după ce anularea alegerilor prezidențiale a dus la scăderea țării cu 12 locuri în clasament.









