Europenii au nevoie de provizii pentru minim 3 zile pentru a fi pregătiți în fața unor crize
Fiecare cetățean ar trebui să stocheze suficiente alimente pentru a se descurca cel puțin 72 de ore în caz de criză, urmează să avertizeze Comisia Europeană, potrivit unui proiect al strategiei sale de pregătire a Uniunii văzut de POLITICO.
„În caz de perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică”,
se arată în document, care prezintă scenarii posibile, de la război la atacuri cibernetice și de la boli mortale la inundații provocate de climă.
La cinci ani de la primele blocaje din cauza pandemiei Covid-19 și la trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, iar dezastrele naturale și șocurile financiare reprezintă un risc mereu prezent, planul aterizează în timp ce Europa trece de la o criză la alta.
„Niciuna dintre crizele majore din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”,
se arată în document.
„Europa nu își poate permite să rămână reactivă”.
Vicepreședintele executiv al Comisiei, Roxana Mînzatu, urmează să prezinte strategia miercuri. Mesajul acesteia este „reparați-vă acoperișul cât timp soarele strălucește”, a declarat Mînzatu pentru POLITICO înainte de publicare, adăugând că scopul Comisiei este „să ajute persoanele fizice … la nivel de gospodărie”.
Potrivit proiectului de 17 pagini, strategia ar trebui să „creeze o UE sigură și rezistentă, cu capacitățile necesare pentru a anticipa și gestiona amenințările și pericolele, indiferent de natura sau originea acestora”.
Aceasta include oferirea de orientări țărilor membre pentru „a acoperi stocarea de provizii esențiale, planificarea în caz de criză, disponibilitatea adăposturilor, măsuri de asigurare a disponibilității terenurilor și spațiilor critice”, se arată în propunere.
La doar câteva săptămâni după ce Europa a publicat prima sa strategie de apărare, planul de pregătire afirmă că este „o chestiune urgentă” ca UE și țările sale să consolideze pregătirea în toate sectoarele.
Actori ostili
Pregătirea pentru război se află pe primul loc. Fără a aduce noi inițiative de apărare, strategia propune un model de gestionare a crizelor inspirat din țările din Europa de Nord, în care este implicată întreaga societate, de la cetățeni la întreprinderi și guverne. Planul Comisiei se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care a formulat propuneri pentru îmbunătățirea pregătirii UE pentru război și apărare civilă.
Amenințarea conflictelor geopolitice poate apărea atât virtual, cât și sub formă de ofensive militare.
Europa ar trebui să fie mai pregătită pentru atacurile cibernetice, se arată în proiect. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia și-a intensificat activitatea în spațiul cibernetic, vizând inclusiv infrastructuri critice precum rețelele energetice. Flancul estic al Europei, în special, s-a confruntat cu un val de atacuri cibernetice.
China, Iranul și Coreea de Nord vizează, de asemenea, în mod constant guverne, companii și alte instituții-cheie occidentale. Atacurile hibride și cibernetice sponsorizate de stat au devenit o „caracteristică permanentă a realității de astăzi”, susține documentul.
O propunere-cheie este crearea unui „sistem european de alertă în materie de securitate cibernetică”, despre care Comisia afirmă că ar îmbunătăți detectarea amenințărilor și cunoașterea situației la nivel european. Comisia propune, de asemenea, formare și ajutor în domeniul digital pentru țările care speră să adere la UE și solicită o mai mare utilizare a diplomației cibernetice și o mai bună cooperare cu NATO.
Întreprinderile au, de asemenea, un rol activ de jucat în pregătire, deoarece este necesar să facă schimb de informații, dar și să participe la „inițiative strategice de previziune și anticipare”, precum și la formare.
„UE trebuie să promoveze cooperarea între organizațiile publice și private în sectoare strategice precum securitatea cibernetică, asigurându-se că nevoile forței de muncă și oferta educațională sunt aliniate”,
potrivit proiectului.
Dezastre naturale
Pregătirea „nu se referă doar la un potențial conflict provocat de om”,
a spus Mînzatu.
„Este vorba despre modul în care reacționăm la inundații; am văzut ce s-a întâmplat în Spania”,
care a suferit anul trecut inundații «monstruoase», soldate cu sute de morți.
Mulți oameni nu știu ce să facă în fața dezastrelor naturale, a spus Mînzatu.
„Toate aceste tipuri de crize necesită un anumit set de competențe de bază, o anumită înțelegere și cunoștințe despre ce trebuie făcut mai întâi”,
a spus ea.
Comisia propune o strategie de stocare la nivelul UE pentru a consolida accesul la resurse critice, inclusiv pentru intervenții în caz de urgență și dezastre, contramăsuri medicale, materii prime critice, echipamente energetice și, eventual, alimente și apă. Strategia va combina rezervele centralizate ale UE cu contribuțiile țărilor, potrivit raportului.
Aceasta va prezenta, de asemenea, o strategie de sprijinire a contramăsurilor medicale împotriva amenințărilor la adresa sănătății publice – care va fi completată de stocurile de urgență propuse în Legea privind medicamentele esențiale.
De asemenea, Comisia dorește să își consolideze coordonarea răspunsului la situațiile de criză, prin crearea unui „centru de coordonare a crizelor”, pe baza actualului Centru de coordonare a răspunsului la situațiile de urgență (ERCC). Centrul se va concentra pe anticiparea și gestionarea consecințelor crizelor în toate sectoarele, va oferi sprijin pentru gestionarea crizelor serviciilor principale și va monitoriza răspunsul global la crize.
În timp ce unele țări UE doresc să concentreze investițiile pe apărare, altele consideră că problemele legate de climă sunt mai importante. Mînzatu a susținut că acestea sunt două fețe ale aceleiași monede.
„Nu puteți avea apărare, nu puteți avea o Europă ecologică fără pregătire și nu puteți avea pregătire ignorând ambițiile ecologice și obiectivele ecologice ale [UE]”,
a spus ea.
O mai bună pregătire va necesita, de asemenea, un acces mai flexibil la numerar.
Comisia propune o revizuire a instrumentelor financiare de răspuns la crize pentru a se asigura că mecanismele de finanțare a crizelor sunt scalabile și pot fi adaptate la evoluția riscurilor și crizelor. Executivul intenționează, de asemenea, să integreze pregătirea în investițiile externe ale UE, inclusiv prin intensificarea punerii în aplicare a proiectelor de adaptare la schimbările climatice și de reziliență în țările partenere.
Pentru a consolida aceste măsuri, Comisia are în vedere un nou pachet legislativ care să stabilească standarde și obiective măsurabile de pregătire pe termen lung.
Pentru a consolida aceste măsuri, Comisia se gândește la un nou pachet legislativ care să stabilească standarde și obiective măsurabile de pregătire pe termen lung.
„Comisia va evalua necesitatea și fezabilitatea unei legi a UE privind pregătirea pentru a consolida reziliența funcțiilor vitale ale societății prin stabilirea de standarde comune și de obiective măsurabile pe termen lung”,
se arată în document.
Pregătirea și securitatea vor fi „integrate și încorporate” în legislația, politicile și programele europene, conform documentului, care enumeră 30 de acțiuni-cheie în cadrul a șapte teme precum cooperarea civil-militară, cooperarea public-privat și pregătirea populației.
O anexă la proiect enumeră aproximativ 60 de acțiuni-cheie care urmează să fie puse în aplicare în următorii doi ani, inclusiv intensificarea monitorizării știrilor false, evaluarea nivelului de pregătire în serviciile financiare și integrarea pregătirii în programele școlare, toate prevăzute pentru acest an.









